Concurs Dicționar de termeni bancari

299

Articole de la același autor

Agent pentru valori mobiliare: desemnează o persoană fizică autorizată legal să acționeze ca reprezentant exclusiv al unei societăți de valori mobiliare, în numele și pe contul căreia execută ordine de vânzare și/sau de cumpărare de valori mobiliare;
Broker: persoană care își desfășoară activitatea în cadrul unei burse și care efectuează operațiuni de intermediere între vânzători și cumpărători. Pentru serviciul prestat, brokerul primește o primă de curtaj, adică un comision ce reprezintă un anumit procent din valoarea tranzacției încheiate;
Contul general al datoriei publice: instrument care reflectă evoluția, în cursul anului, precum și soldul, la finalul anului, a datoriei publice a statului, contractată de pe piața financiară internă și externă. Contul general al datoriei publice cuprinde: contul datoriei publice interne, contul datoriei publice externe a statului, situația garanțiilor guvernamentale acordate pentru credite interne și externe;
Eurocredit: formă de creditare bazată pe depozitele în eurovalute sau a sumelor împrumutate de bănci pe piața bancară. Resursele care stau la baza creditării sunt atrase de pe piața de regulă pe termene scurte, urmând ca ulterior, banca să asigure resursele necesare, prin atragerea de depozite de la alte bănci sau de pe piață. Aceste credite mai sunt cunoscute și sub denumirea de credite rotative sau rool-over.
Impozit: sumă de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice vărsată la bugetul statului sau la bugetele locale în virtutea unei legi care prevede acest lucru. Impozitul este obligatoriu și nu presupune o contraprestație din partea statului; are caracter nerambursabil. Impozitul se stabilește diferențiat, în funcție de obiectul asupra căruia este așezat, și de puterea contributivă a celor care trebuie să-l plătească;
Operațiune de creditare: operațiune prin care banca pune la dispoziția clienților sau se obligă să pună la dispoziția clienților fondurile solicitate;
Plata prin debitare directă: modalitatea de inițiere a efectuării plății inițiată de beneficiar prin intermediul unui aviz de prelevare directă adresat băncii plătitorului. Pe baza acestuia și a acordului plătitorului banca va executa ordinul de plată în favoarea beneficiarului;
Reescontare: operațiune de scontare la banca centrală a unei polițe sau cambii care au fost anterior scontate la o bancă comercială; se percepe o taxă numită taxă de reescontare.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.9814 secunde