Europa taie din poalele hainei, pentru a-și petici nădragii

Tocmai în momentele critice, când este nevoie de cât mai multe idei, creativitatea Uniunii Europene este mai săracă. Cele 27 de state comunitare așteaptă din partea Comisiei Europene să le arate calea ieșirii din criza economică, iar aceasta vine cu povești răsuflate.

În discursul anual privind starea Uniunii, susținut în fața Parla-mentului European, președintele José Manuel Barroso a prezentat starea de fapt și strategia nece-sară pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Pachetul de reforme propus de Comisie include:

- continuarea măsurilor de sprijinire a bolnavului Europei, Grecia;

- un nou sistem de reglemen-tare în domeniul financiar - bancar (care să aducă mai multă disciplină și să reducă riscurile generate de lăcomia bancherilor);

- taxarea tranzacțiilor finan-ciare (sumele obținute urmând a fi orientate spre investiții);

- prevenirea evaziunii fiscale, prin impozitarea veniturilor obținute din economii (Comisia urmează să negocieze acorduri fiscale cu alte țări, în numele UE, în acest scop);

- consolidarea uniunii economice (înlăturarea barierelor administrative și juridice care aduc prejudicii sectorului serviciilor);

- investiții mai mari în cercetare, inovare, educație și eficientizarea utilizării resurselor;

- interconectarea rețelelor ener-getice, digitale și de transport ale Europei;

- reducerea șomajului în rândul tinerilor (încurajarea companiilor să le ofere tinerilor posibilitatea de a efectua stagii);

- accelerarea ritmului de deru-lare a programelor europene.

După cum se constată, pachetul de măsuri se bazează , în esență, pe modelul economic al săr-manului, care taie din poalele hainei, pentru a-și petici nădragii sau face foamea la prânz, pentru a avea ce mânca seara. Este un model care aduce mai multe resurse statului și mai puțină creștere economică.

Modelul ne este familiar nouă, românilor, întrucât Palatul Victoria îl aplică de vreo doi ani. Taxarea tranzacțiile bursiere și economiilor din bănci nu mai este o noutate între Dunăre și Carpați.

Care este efectul acestei măsuri? Guvernul de la București nu comentează. În schimb o fac alții. Anders Borg, ministrul de finanțe al Suediei, susține că impozitarea tranzacțiilor financiare este o măsură păguboasă. În loc să asigure creșterea veniturilor bugetare, duce la diminuarea lor. Explicația este simplă: investitorii migrează pe piețele de capital mai atractive.

Anders Borg aduce ca dovadă chiar experiența Suediei, care a introdus taxarea în anii ´80. La scurt timp, 90 - 99% dintre comercianții de instrumente financiare s-au mutat la Londra. În cele din urmă, Guvernul Suediei a fost nevoit să revină asupra "experimentului" și să renunțe la impozitare. "Dacă UE introduce taxa, firmele pur și simplu se mută la New York sau în Asia" - avertizează ministrul.

Cum se poate relansa economia Uniunii Europene? În primul rând, este necesară o diagnoză corectă a stării ei. În UE s-au suprapus mai multe crize: una financiar-bancară, o criză a consumului și a investițiilor, o criză a prețurilor (aflate sub controlul multinațio-nalelor), un excedent al capa-cităților de producție în raport cu nevoile economiei și o criză generalizată a bugetelor statelor.

Față de anul 2009 nu s-a schimbat decât intensitatea acestor crize, dar fenomenele critice persistă. Riscul falimentelor bancare este mult mai mic, grație sumelor uriașe injectate de guverne în bănci și a măsurilor de supraveghere. În schimb, credita-rea a devenit prohibitivă chiar și pentru afacerile sănătoase.

În foarte multe sectoare eco-nomice - construcții, industria materialelor de construcții, industria navală, siderurgie și altele - sunt mari capacități de producție neutilizate, din cauza cererii scăzute. Povara lor atârnă greu pentru economie.

Criza bugetelor sau a datoriilor suverane este soluționată de regulă prin aplicarea simultană a măsurilor de creștere a impozitării și de tăiere a cheltuielilor. Ambele, dar mai ales impozitarea excesivă afectează consumul și investițiile.

Măsurile Comisiei Europene ar trebui să pornească de la cauzele reale ale acestui ghem de crize, altfel boala se va lungi ani buni de acum încolo, cu costuri prea mari pentru contribuabilii comunitari.