Fenomenul corupției din porturile lumii a atins un nivel record!
368
Articole de la același autor
NAVĂ CU PETROL, LOVITĂ DE O BOMBĂ LANSATĂ CU DRONA! Care e starea echipajului de la bord
18 Noiembrie 2022
ANR vrea uniforme noi de iarnă și vară pentru personalul de teren și din birouri. Cele vechi s-au demodat!
24 Noiembrie 2022
DE PE VAPOR, DIRECT PE MÂNA MEDICILOR! Comandantul unei nave, preluat cu elicopterul și transportat la spital
09 Noiembrie 2022
Constănțenii au luat cu asalt Târgul național TINIMTEX. Hainele din blană și piele sunt marea atracție!
17 Noiembrie 2022
Navigatorii vor fi jupuiți de mai mulți bani! Noile tarife propuse de ANR nu sunt însoțite de fișe de costuri!
16 Noiembrie 2022
Abandonat în Anglia - peripețiile unui navigator român
05 Octombrie 2022
Ca reacție la amploarea fenomenului corupției din porturile lumii, în anul 2011, câteva companii de navigație au înființat Rețeaua Maritimă Anticorupție, cu misiunea de a lupta împotriva oricăror forme ale acestui flagel din transportul pe apă. Astăzi, organizația cuprinde peste 175 de membri din întreaga lume și a devenit un strălucit exemplu de acțiune colectivă pentru eradicarea corupției.
În primele opt luni ale anului 2022, Rețeaua Maritimă Anticorupție a strâns peste 50.000 de sesizări despre acte de corupție din întreaga lume, constând în solicitări de bunuri și bani. Este un număr record pentru ultimii zece ani. Datele au fost colectate, printr-un sistem anonim de raportare a incidentelor, din peste 1.000 de porturi aflate în peste 150 de țări.
Riscul corupției în industria portuară
În cadrul Conferinței științifice internaționale „40 de ani de la Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării – Echilibrul și perspectivele”, care a avut loc la Varșovia, în perioada 29 - 30 septembrie 2022, s-a subliniat faptul că industria maritimă este expusă în mod special riscului de corupție.
În fiecare zi, navele și mărfurile intră în porturi în care procesele operaționale implică numeroase părți interesate din mai multe jurisdicții, ceea ce duce la interacțiuni multiple cu oficialii guvernamentali. Este un teren fertil pentru corupție, mulți oficiali guvernamentali beneficiind de puteri discreționare largi.
În plus, portul este un monopol administrativ asupra unui serviciu public esențial de care depind întreprinderile pentru a funcționa și a prospera. Acest lucru creează un cadru propice pentru așa-numita corupție „coercitivă”, în care oficialii portuari extrag mită de la companii pentru efectuarea proceselor de rutină de vămuire a navelor și a mărfurilor.
Uriașul cost al corupției portuare
Corupția din sectorul maritim nu numai că generează costuri operaționale suplimentare pentru industria maritimă și pune în pericol siguranța și bunăstarea echipajelor, dar este și o barieră în calea comerțului și dezvoltării.
Banca Mondială estimează că flagelul corupției constituie un cost suplimentar pentru afaceri, totalizând până la 10% din vânzările de pe piețele cu risc ridicat și peste 5% în multe alte țări.
Estimările arată că nivelul anual al costurilor corupției din întreaga lume este egal cu peste 5% din PIB-ul global, respectiv: 2,6 trilioane de dolari, din care peste 1 trilion de dolari este plătit sub formă de mită.
Un studiu al OCDE dezvăluie că investițiile străine directe sunt subminate atunci când corupția afectează trecerea mărfurilor prin vamă și că investițiile străine directe în țările corupte sunt cu aproape 5% mai mici decât în țările care sunt relativ lipsite de corupție.
În plus, corupția în sectorul portuar facilitează evaziunea fiscală și are un impact negativ asupra colectării veniturilor naționale prin funcționarea defectuoasă a regimurilor vamale. Estimări recente ale Organizației Mondiale a Vămilor arată că fenomenul corupției legat de vamă generează o pierdere globală a veniturilor vamale de 2 miliarde de dolari în fiecare an.
Cercetările demonstrează modul în care corupția din sectorul portuar și maritim sporește costurile comerciale, în special în țările în curs de dezvoltare, unde costurile comerciale sunt deja cele mai mari. Studii realizate în Africa de Sud au arătat că mita determină o creștere cu până la 14% a costurilor totale de transport pentru un container standard de 20 de picioare și că o serie de companii de transport maritim evită în mod activ „porturile corupte”, preferând rute mai lungi și mai puțin directe către porturi mai puțin corupte. Din această cauză, cresc costurile comerțului pe mare, se creează blocaje într-o serie de porturi și întârzieri pe fluxurile de mărfuri.
Dezvăluirile ziarului „Cuget Liber”
De-a lungul anilor, în calitate de redactor al ziarului „Cuget Liber” am luat atitudine împotriva fenomenului corupției din porturile maritime românești. Timp de trei decenii, corupția și-a făcut de cap în porturile de la Marea Neagră și foarte rar s-a întâmplat să fie deranjată de instituțiile de forță. Astăzi, au fost date uitării investigațiile din 2011 ale procurorilor DNA, în cazul de corupție de la Biroul Vamal Constanța Sud Agigea, în care s-au emis 28 de mandate de arestare. După momentul de emoție, șpăgarii s-au apucat, serios, de muncă și n-au mai iertat nicio navă. Cine să-i deranjeze? Afișele de la punctele de frontieră, pe care stătea scris: „Stop corupției!”?
Iată cum descria fenomenul, în acei ani, un ofițer mecanic: „Ciubucăreala în portul Constanța a devenit o rutină, o cutumă. Mulți dintre armatori și comandanți o acceptă din diverse motive, nu întotdeauna pentru că ar avea ceva de obținut în schimb. Interesantă mi se pare forma pe care a îmbrăcat-o această practică pe unele nave. Imediat ce vaporul a acostat, începe pelerinajul autorităților la bord. Drumul celor veniți în inspecție trece obligatoriu prin careu (sala în care se adună ofițerii), la un protocol. Pe masă, lângă farfurioare și pahare, se află și câteva șervețele, în care sunt împăturite una-două bancnote. Fiind îmbarcat pe nava unei companii turcești, care a încărcat în mai multe rânduri fier vechi, în portul Constanța, am asistat de câteva ori la asemenea scene penibile. Îmi dau seama că numai mie mi se păreau astfel. În schimb, cei veniți în inspecție palmau șervețelul cu ciubuc fără nicio jenă. Parcă erau chelneri. Mai târziu, auzind comentariile ofițerilor turci, mi-a crăpat obrazul de rușine!”
În septembrie 2013, am relatat cazul navei „Orient Angel”, care pur și simplu a fost prădată de reprezentanții autorităților venite în control, la sosirea și plecarea din port. Cum nu s-a luat nicio măsură, corupția și-a văzut de ale ei, fiind tot mai prosperă.
În aprilie 2016, am prezentat cazul similar al navei „Summertime Dream”. După izbucnirea scandalului în presă, șpăgarii s-au dus peste comandantul navei care dăduse totul „pe goarnă”, i-au restituit ciubucurile și i-au cerut să le dea hârtie la mână că nu s-a întâmplat nimic. Omul, de milă, dar și de teamă că nava ar putea fi reținută pentru anchetă, le-a dat o țidulă că faptele relatate în ziarul „Cuget Liber” nu s-au petrecut la Constanța, ci în alt port. A fost prima oară în istoria portului Constanța când șpaga a fost dată înapoi! Ce eveniment memorabil!
Instituțiile statului au percutat greu. Abia la jumătate de an de la acele dezvăluiri, DNA a dat iama printre șpăgari. Pe termen scurt, ancheta a avut efect. Timp de câteva zile, cei ce mergeau în control plecau de la nave mai „curați” decât îngerii și sfinții din ceruri. Nici nu voiau să audă de valută, țigări, băuturi, conserve, de salamuri, motorină și celelalte produse cu care, până atunci, plecau cocoșați de la bord.
Corupția continuă să bântuie în porturile românești, ne asigură DNA.
Un comunicat din data de 24 noiembrie 2022 aduce în atenția opiniei publice cazul unui inspector vamal din portul Constanța Sud, care ar fi pretins de la doi oameni de afaceri suma totală de 17.000 de dolari și ar fi primit, direct sau prin intermediari, 38.000 de lei. În schimbul banilor, vameșul ar fi făcut demersuri pentru deblocarea, din vama portului Constanța – Agigea, a două containere cu măști de protecție, neconforme, importate din China de către cei doi oameni de afaceri
În primele opt luni ale anului 2022, Rețeaua Maritimă Anticorupție a strâns peste 50.000 de sesizări despre acte de corupție din întreaga lume, constând în solicitări de bunuri și bani. Este un număr record pentru ultimii zece ani. Datele au fost colectate, printr-un sistem anonim de raportare a incidentelor, din peste 1.000 de porturi aflate în peste 150 de țări.
Riscul corupției în industria portuară
În cadrul Conferinței științifice internaționale „40 de ani de la Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării – Echilibrul și perspectivele”, care a avut loc la Varșovia, în perioada 29 - 30 septembrie 2022, s-a subliniat faptul că industria maritimă este expusă în mod special riscului de corupție.
În fiecare zi, navele și mărfurile intră în porturi în care procesele operaționale implică numeroase părți interesate din mai multe jurisdicții, ceea ce duce la interacțiuni multiple cu oficialii guvernamentali. Este un teren fertil pentru corupție, mulți oficiali guvernamentali beneficiind de puteri discreționare largi.
În plus, portul este un monopol administrativ asupra unui serviciu public esențial de care depind întreprinderile pentru a funcționa și a prospera. Acest lucru creează un cadru propice pentru așa-numita corupție „coercitivă”, în care oficialii portuari extrag mită de la companii pentru efectuarea proceselor de rutină de vămuire a navelor și a mărfurilor.
Uriașul cost al corupției portuare
Corupția din sectorul maritim nu numai că generează costuri operaționale suplimentare pentru industria maritimă și pune în pericol siguranța și bunăstarea echipajelor, dar este și o barieră în calea comerțului și dezvoltării.
Banca Mondială estimează că flagelul corupției constituie un cost suplimentar pentru afaceri, totalizând până la 10% din vânzările de pe piețele cu risc ridicat și peste 5% în multe alte țări.
Estimările arată că nivelul anual al costurilor corupției din întreaga lume este egal cu peste 5% din PIB-ul global, respectiv: 2,6 trilioane de dolari, din care peste 1 trilion de dolari este plătit sub formă de mită.
Un studiu al OCDE dezvăluie că investițiile străine directe sunt subminate atunci când corupția afectează trecerea mărfurilor prin vamă și că investițiile străine directe în țările corupte sunt cu aproape 5% mai mici decât în țările care sunt relativ lipsite de corupție.
În plus, corupția în sectorul portuar facilitează evaziunea fiscală și are un impact negativ asupra colectării veniturilor naționale prin funcționarea defectuoasă a regimurilor vamale. Estimări recente ale Organizației Mondiale a Vămilor arată că fenomenul corupției legat de vamă generează o pierdere globală a veniturilor vamale de 2 miliarde de dolari în fiecare an.
Cercetările demonstrează modul în care corupția din sectorul portuar și maritim sporește costurile comerciale, în special în țările în curs de dezvoltare, unde costurile comerciale sunt deja cele mai mari. Studii realizate în Africa de Sud au arătat că mita determină o creștere cu până la 14% a costurilor totale de transport pentru un container standard de 20 de picioare și că o serie de companii de transport maritim evită în mod activ „porturile corupte”, preferând rute mai lungi și mai puțin directe către porturi mai puțin corupte. Din această cauză, cresc costurile comerțului pe mare, se creează blocaje într-o serie de porturi și întârzieri pe fluxurile de mărfuri.
Dezvăluirile ziarului „Cuget Liber”
De-a lungul anilor, în calitate de redactor al ziarului „Cuget Liber” am luat atitudine împotriva fenomenului corupției din porturile maritime românești. Timp de trei decenii, corupția și-a făcut de cap în porturile de la Marea Neagră și foarte rar s-a întâmplat să fie deranjată de instituțiile de forță. Astăzi, au fost date uitării investigațiile din 2011 ale procurorilor DNA, în cazul de corupție de la Biroul Vamal Constanța Sud Agigea, în care s-au emis 28 de mandate de arestare. După momentul de emoție, șpăgarii s-au apucat, serios, de muncă și n-au mai iertat nicio navă. Cine să-i deranjeze? Afișele de la punctele de frontieră, pe care stătea scris: „Stop corupției!”?
Iată cum descria fenomenul, în acei ani, un ofițer mecanic: „Ciubucăreala în portul Constanța a devenit o rutină, o cutumă. Mulți dintre armatori și comandanți o acceptă din diverse motive, nu întotdeauna pentru că ar avea ceva de obținut în schimb. Interesantă mi se pare forma pe care a îmbrăcat-o această practică pe unele nave. Imediat ce vaporul a acostat, începe pelerinajul autorităților la bord. Drumul celor veniți în inspecție trece obligatoriu prin careu (sala în care se adună ofițerii), la un protocol. Pe masă, lângă farfurioare și pahare, se află și câteva șervețele, în care sunt împăturite una-două bancnote. Fiind îmbarcat pe nava unei companii turcești, care a încărcat în mai multe rânduri fier vechi, în portul Constanța, am asistat de câteva ori la asemenea scene penibile. Îmi dau seama că numai mie mi se păreau astfel. În schimb, cei veniți în inspecție palmau șervețelul cu ciubuc fără nicio jenă. Parcă erau chelneri. Mai târziu, auzind comentariile ofițerilor turci, mi-a crăpat obrazul de rușine!”
În septembrie 2013, am relatat cazul navei „Orient Angel”, care pur și simplu a fost prădată de reprezentanții autorităților venite în control, la sosirea și plecarea din port. Cum nu s-a luat nicio măsură, corupția și-a văzut de ale ei, fiind tot mai prosperă.
În aprilie 2016, am prezentat cazul similar al navei „Summertime Dream”. După izbucnirea scandalului în presă, șpăgarii s-au dus peste comandantul navei care dăduse totul „pe goarnă”, i-au restituit ciubucurile și i-au cerut să le dea hârtie la mână că nu s-a întâmplat nimic. Omul, de milă, dar și de teamă că nava ar putea fi reținută pentru anchetă, le-a dat o țidulă că faptele relatate în ziarul „Cuget Liber” nu s-au petrecut la Constanța, ci în alt port. A fost prima oară în istoria portului Constanța când șpaga a fost dată înapoi! Ce eveniment memorabil!
Instituțiile statului au percutat greu. Abia la jumătate de an de la acele dezvăluiri, DNA a dat iama printre șpăgari. Pe termen scurt, ancheta a avut efect. Timp de câteva zile, cei ce mergeau în control plecau de la nave mai „curați” decât îngerii și sfinții din ceruri. Nici nu voiau să audă de valută, țigări, băuturi, conserve, de salamuri, motorină și celelalte produse cu care, până atunci, plecau cocoșați de la bord.
Corupția continuă să bântuie în porturile românești, ne asigură DNA.
Un comunicat din data de 24 noiembrie 2022 aduce în atenția opiniei publice cazul unui inspector vamal din portul Constanța Sud, care ar fi pretins de la doi oameni de afaceri suma totală de 17.000 de dolari și ar fi primit, direct sau prin intermediari, 38.000 de lei. În schimbul banilor, vameșul ar fi făcut demersuri pentru deblocarea, din vama portului Constanța – Agigea, a două containere cu măști de protecție, neconforme, importate din China de către cei doi oameni de afaceri
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Marţi, 25 Octombrie 2022
Luni, 30 Mai 2022
Joi, 31 Martie 2022
Joi, 13 Ianuarie 2022
Duminică, 18 Septembrie 2022
Miercuri, 06 Iulie 2022
Miercuri, 30 Martie 2022
Marţi, 04 Ianuarie 2022
Luni, 03 Ianuarie 2022
Marţi, 16 Noiembrie 2021
