Fermierii dobrogeni propun asigurarea multirisc. „Avem nevoie de cadru legal”

1555
Realitatea ultimilor ani, în care schimbările climatice sunt tot mai evidente i-au făcut pe fermierii dobrogeni să apeleze la a-şi asigura culturile agricole. Numai că procesul este unul greoi, iar poliţele de asigurare sunt pline de clauze care mai de care mai aberante.

Agricultura este domeniul cel mai afectat când vine vorba de calamităţi naturale. Fermierii au la dispoziţie instrumente prin care îşi pot pune la adăpost munca de peste an. O dată, sunt firmele de asigurări, subvenţionate de către stat, care pot încheia poliţe pentru diverse riscuri şi a doua posibilitate sunt fondurile europene nerambursabile, acordate pe submăsura 17.1 din PNDR. În ambele situaţii procedura este greoaie şi, de cele mai multe ori, în defavoarea fermierului.

„De 20 de ani de când mă ocup cu agricultura, în ultimii 17 ani mi-am asigurat culturile. Numai că acum, firmele de asigurări au pus tot felul de clauze că nu mai primeşti mai nimic din ce asiguri. Noi pe zona Dobrogei suferim de îngheţul de primăvară şi de secetă. Ei bine, aceste riscuri au fost scoase, firmele de asigurări încheie poliţe doar pentru ploi torenţiale, grindină şi foc”, ne-a spus Mircea Chipăilă, fermier din localitatea Nazarcea.

Pentru ca o cultură să poată fi asigurată ea trebuie să fie răsărită. În octombrie când a încercat să încheie o poliţă pentru secetă cu o firmă cunoscută de asigurări nu a fost viabil pentru că din pământ nu răsărise nimic. I-a chemat în ianuarie, dar în ianuarie firma respectivă nu mai avea riscul de secetă cuprins în pachet pentru că nu are cine să monitorizeze ploile. Dar şi aşa s-ar fi putut găsi o soluţie printr-o firmă din America care cu ajutorul sateliţilor ar fi spus dacă a plouat sau nu. O altă problemă ridicată de fermier sunt raportările de la staţiile de meteorologie care nu sunt concludente. Raportările lor nu coincid cu situaţia de pe câmp, când temperatura este cu două, trei grade mai puţin în cazul îngheţului şi saturaţia apei din sol cu totul alta în câmp faţă de staţia meteo.

Firmele de asigurări caută nod în papură

Un alt fermieri care s-a confruntat cu asigurările pentru agricultură este Jean Marc Lacrouts. Face agricultură de 15 ani în Dobrogea dar are ferme şi în Franţa. El spune că fermierii români sunt trataţi diferit de firmele de asigurări internaţionale şi că în Franţa o asigurare acoperă toate riscurile.

„Nu este normal ca o firmă care funcţionează şi în Franţa şi în România să nu aibă aceleaşi condiţii în cele două ţări. Lucrez împreună cu alţi fermieri să propunem un cadru legal fără de care firmele de asigurări vor face ce vor vrea. În ultimul an au mărit tarifele pentru a încasa subvenţia de la stat. Contractele de asigurări sunt pline de clauze aberante. Ministerul Agriculturii dacă ar vrea să reglementeze asigurarea culturilor agricole ar acorda subvenţii pe cheltuiala de asigurare”, a spus Jean Marc Lacrouts, fermier din localitatea Ciocârlia.

El vine cu câteva propuneri pe care le-a prezentat şi fostului secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), George Scarlat. Firmele de asigurări să aibă un singur tarif la nivelul întregii ţări, să fie asigurate toate riscurile, franciza să fie plafonată la 10%, iar producătorii agricoli să aibă un singur model de contract pentru toată ţara. Plăţile ar trebui făcute prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) care ar gestiona mai uşor suprafeţele de pământ având dosarele fermierilor. Astfel s-ar crea un sistem de asigurare „multirisc producţie vegetală” care ar susţine şi producătorul agricol, dar şi firmele de asigurări care s-ar putea dezvolta. Iar MADR ar reduce sumele acordate pentru despăgubirile pentru calamităţile naturale şi riscurile ar fi preluate de firmele de asigurări. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5709 secunde