Filologii, filosofii și istoricii din parlament se pricep și la marinărie

Pe masa de lucru a comisiei pentru industrii a Camerei Deputaților se află proiectul Legii privind regimul special maritim. Inițiatorii lui sunt 14 deputați și senatori ai minorităților, PD-L, PSD și PNL.

Respins de Executiv și Senat
Interesant este faptul că cei ce și-au pus semnătura pe acest document au specializări de tot felul: filozofie, sociologie, mecanică, electromecanică, petrol și gaze, drept, teologie, matematică, fizică, medicină, filologie, istorie și economie. Ceea ce au în comun este faptul că niciunul dintre ei nu are pregătire în domeniul marinăresc și nu a muncit o secundă pe puntea sau în sala mașinilor vreunei nave.
Cu toate acestea, cei 14 parlamentari au avut curajul să se aventureze pe un tărâm necunoscut pentru ei, cum este shipping-ul și să propună o lege în sprijinul renașterii flotei sub pavilion românesc.
Proiectul celor 14 invocă faptul că, în Uniunea Europeană și în zona economică europeană, un număr de 17 state au adoptat politici de sprijinire a transportului maritim, prin măsuri fiscale precum: instituirea taxei unice pe tonajul navei (în cadrul regimului maritim special), măsuri de stimulare fiscală speciale pentru transporturile maritime. Inițiatorii amintesc de modelul olandez (aplicat în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Norvegia, Spania, Suedia și Marea Britanie) și cel grecesc (Cipru, Malta și Grecia).
Potrivit inițiatorilor, pentru a atrage cât mai multe companii de shipping în regimul special maritim româ-nesc, acesta ar trebui să asigure un pachet de facilități fiscale, printre care:
l scutirea de impozitul pe profit (care ar urma să fie înlocuit cu taxa pe tonaj);
l scutirea de TVA pentru importurile necesare reparării, modernizării și exploatării navelor;
l scutirea de accize pentru pro-dusele consumate în exploatarea navei (combustibili, lubrefianți);
l scutirea de taxă asupra navelor;
l scutirea de plata impozitului pe dividende.
Companiile ar urma să achite o taxă anuală pe tonajul net al fiecărei nave. Conform modului de calcul propus, pentru o navă de 3.535 tone registru net, exploatată timp de 365 de zile, taxa se ridică la 1.742,60 euro pe an.
În ceea ce privește echipajele de pe navele înscrise în acest registru, se remarcă următoarele condițio-nări:
l comandantul și șeful mecanic al fiecărei nave trebuie să fie cetățeni români, cu brevete eliberate;
l personalul navigant (în afara comandantului și șefului mecanic) trebuie să fie, în proporție de minimum 50%, cetățeni europeni care "dețin brevete și certificate eliberate de Autoritatea Navală Română";
l contractele de muncă ale personalului navigant se încheie cu respectarea legislației române (Codul muncii - n.n.) și convențiile internaționale la care România este parte.
Guvernul și-a exprimat punctul de vedere și a precizat că nu susține proiectul de lege. Mai mult, el a demolat inițiativa celor 14 par-lamentari, arătând că unele dintre facilitățile fiscale propuse există deja, iar altele sunt inacceptabile din punct de vedere al legislației europene.
Pe data de 4 mai 2011, proiectul a fost respins de Senat, dar decizia finală aparține Camerei Deputaților. Pe data de 7 iunie, comisia pentru industrie ar trebui să adopte raportul, pentru a-l prezenta în plen.

Stupoare în lumea shipping-ului
Lumea shipping-ului a fost surprinsă să afle de existența acestei inițiative. "Nu am fost consultați la elaborarea ei" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Paul Brânză, directorul general al Autorității Navale Române.
Sindicatul Liber al Navigatorilor este unul dintre susținătorii înfocați ai înființării regimului special maritim. Cu toate acestea, liderii lui nu au fost contactați de inițiatori pentru a li se cere opinia și propunerile, în ciuda faptului că, dacă ar fi adoptată, legea va avea consecințe asupra muncii și vieții marinarilor români.
La solicitarea ziarului nostru, Adrian Mihălcioiu, președintele SLN, a comentat proiectul: "Inițiatorii ar fi trebuit să știe că există un studiu al UE privind registrele maritime speciale. Dacă l-ar fi consultat, ar fi putut copia unul dintre cele existente. Proiectul prezentat este plin de greșeli. Se vede că este făcut de persoane care nu sunt specializate în domeniul navigației. Spre exemplu, se spune că pot fi înregistrate în regimul special maritim român companii de navigație care sunt persoane juridice străine. Asta înseamnă că o firmă din Togo, Vietnam sau Iran poate să fie înscrisă, totodată, în acest registru din România. Este aberant! În ceea ce privește facilitățile, constat că inițiatorii nu cunosc faptul că unele dintre ele există deja. Cât privește taxa pe tonaj, modelul adoptat e belgian, dar calculul este românesc. Taxa rezultată este mult prea mică.
Chiar dacă nu sunt de acord cu multe dintre argumentele sale, trebuie să recunosc că guvernul a avut dreptate să nu susțină proiectul de lege. Din păcate, Executivul nu pune nimic în loc, nu vine cu propriul său proiect. Opinia mea este că parlamentarii n-au făcut niciun serviciu shipping-ului românesc. Nimeni nu are nevoie de o inițiativă proastă, neprofesionistă" - a declarat liderul de sindicat.
v v v
Și alți specialiști din domeniu, contactați de "Cuget Liber", susțin necesitatea înființării regimului maritim special. Ei consideră că o astfel de inițiativă legislativă trebuie să fie produsul celor ce activează în shipping: Autoritatea Navală Română, armatorii, agenții de crewing, brokerii și firmele de agenturare, șantierele navale, Sindicatul Liber al Navigatorilor, Liga Navală Română, instituțiile de învățământ superior marinăresc și CERONAV.