Concurs Îmbătrâniți la aceeași companie!

Flota mondială înregistrează un deficit de ofițeri și un excedent de nebrevetați. În cazul celei din urmă categorii de navigatori, competiția pe piața muncii este tot mai dură, cu consecințe dureroase pentru toată lumea. Asiaticii (filipinezi, indonezieni, sri- lankezi, indieni și alții) reușesc să-și adjudece cele mai multe locuri de muncă, dar cu ce preț? Salarii mai mici, lipsa asigurărilor, condiții de muncă și viață sub standard, la bordul navelor.

În evidențele Autorității Navale Române sunt înregistrați 9.524 de nebrevetați maritimi, dar mulți dintre ei nu reușesc să prindă un contract de îmbarcare în decurs de un an. Având în vedere tendințele de pe piața shipping-ului internațional, ce strategie ar trebui să adopte această categorie profesională, pentru a-și conserva locurile de muncă? Întrebarea i-am adresat-o lui Aurel Stoica, secretarul general al Sindicatului Liber al Navigatorilor.
"În momentul în care au găsit o companie serioasă, după căutări mai mult sau mai puțin îndelungate, este bine ca nebrevetații să țină de locul de muncă. Dacă devin vânători de salarii și își schimbă locul de muncă pentru doi arginți în plus, astăzi, o sută de dolari, mâine, pe termen scurt va fi avantajos. Își vor rezolva problemele materiale de moment. În timp, acest comportament devine periculos pentru cariera lor, pentru că, dacă nu îmbătrânesc la o companie, e posibil să nu-i mai primească nimeni. Angajatorii cărora le vor oferi serviciile lor își vor pune întrebarea: de ce n-au fost în stare respectivii marinari să se permanentizeze la o companie? Din cauza acestui semn de întrebare, mulți dintre cei aflați la vârste înaintate nu vor mai reuși să obțină un contract" - afirmă secretarul ge-neral al SLN.
În prezent, spune el, armatorii pun în egală măsură accentul pe stabilitatea echipajelor și tinerețea lor. "Armatorii serioși nu uită că marinarii în vârstă au fost tineri cândva, la ei în companie, că au dobândit experiență, că stăpânesc stilul de lucru al companiei respective. Chiar dacă au vârsta de peste 50 de ani, nu e nicio problemă să le asigure, în continuare, locul de muncă. Cunosc un motorist care, la vârsta de 55 de ani, face voiaje de 6 - 7 luni, vine acasă și stă 2 - 3 luni, după care pleacă din nou. Dar este de 10 ani la aceeași companie: un armator german. A început munca, în cadrul ei, la 45 de ani, iar acum, la 55 de ani, nu își mai face griji că ar putea să nu mai fie îmbarcat" - relatează Aurel Stoica.
În shipping, unei companii nu îi merge bine întotdeauna. Mulți dintre armatorii și agenții de crewing apreciază când echipajele au rămas alături de ei și la bine și la greu, sprijinindu-i să treacă hopul. Un astfel de devotament nu rămâne nerăsplătit în viață, după cum și opusul lui își primește răsplata cuvenită.
"Când piața se dezgheață - spune secretarul general - primii chemați să navigheze sunt cei ce au dovedit stabilitate și atașament față de companie, chiar dacă au vârste înaintate, iar la ușă așteaptă o mulțime de tineri. Încă o dată îi sfătuiesc pe colegii noștri, navigatori: odată ce ați ajuns la o companie serioasă, căutați să vă permanentizați, chiar dacă salariul nu vă satisface întotdeauna! Țineți de companie, pentru că este mai bine să fiți siguri de un loc de muncă pe termen lung, decât să împușcați o sută - două de euro în plus, la salariu, și să nu vă mai angajeze nimeni după ce ați venit din voiaj!"