Inamicii "Magistralei Albastre": adâncimile variabile ale Dunării şi criza de specialişti
Articole de la același autor
Anul 2023 a fost unul foarte bun pentru Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) Constanţa, pe fondul conflictului din Ucraina înregistrându-se un trafic record, în special în ceea ce priveşte transportul de cereale.
Dar, dincolo de contextul politic internaţional actual, Canalul Dunăre Marea Neagră are un potenţial uriaş de dezvoltare, fiind o componentă importantă a reţelei de transport fluvial care leagă Marea Nordului de Marea Neagră. Practic, porturile Constanţa şi Rotterdam (Olanda) sunt legate de un şenal navigabil de 3.100 kilometri: Canalul Dunăre Marea Neagră - Dunărea - Canalul Main Rin. Barjele cu mărfuri ar trebui să „curgă” non-stop, la fel şi navele de pasageri, însă pragul maximal de încărcare al canalului este încă departe de a fi atins.
„Traficul fluvial, ca importanţă, este pe locul al doilea, după cel maritim. Este sigur, ieftin, nu se plătesc accize la combustibili şi este prietenos cu mediul. Este încurajat foarte mult la nivelul Uniunii Europene, mai ales că descongestionează în bună măsură traficul feroviar şi maritim. Fiind ieftin, pentru multe companii, este alegerea cea mai bună pentru a-şi transporta mărfurile.
Însă, în România, sunt probleme cu adâncimile pe Dunăre, cu dragajul, mai ales vara, când nivelul Dunării variază foarte mult, de la doi metri şi ceva până la 10-12 metri. Când nivelul Dunării este scăzut, se creează blocaje, navele întâmpină dificultăţi. Din acest motiv, nu putem atrage pe canal traficul de containere, pentru că nu există predictibilitate”, a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, Darius Ion, şeful Departamentului Ecluze şi staţii de pompare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile.
O provocare continuă
Nu numai Mama Natură le dă bătăi de cap celor din companiei, ci şi resursa umană, iar la acest capitol avem în vedere personalul specializat, tehnic.
„Din păcate, pe partea de personal, sunt probleme legate de specialişti, sunt greu de găsit. Mulţi - şi mă refer aici la mecanici, electricieni etc. - pleacă la muncă în străinătate, unde salariile sunt mult mai mari decât cele oferite în România.
Ţineţi cont de faptul că oamenii care au lucrat la ecluze în anii 80 încep să iasă la pensie, iar din urmă nu prea mai vin tineri. Nu numai la compania noastră, ci în general în tot ceea ce înseamnă domeniul tehnic, este foarte greu de găsit specialişti. Este o provocare continuă pentru noi, să-i atragem şi apoi să îi păstrăm.
Dar, până una alta, facem, faţă cu personalul de care dispunem, am optimizat activităţile, ne descurcăm”, explică interlocutorul nostru.