Inspectorii fiscali constănțeni au ajuns să muncească într-un picior (I)

r Celor 174 funcționari publici le-au fost distribuite 65 de computere, 65 de birouri și 65 de scaune

"Vom restructura din temelii structurile de control, Garda Financiară, Comisia de Supraveghere și Control Vamal, Unitatea de Investigații" - declara, la începutul acestui an, Da-niel Chițoiu, ministrul Finanțelor Publice.

Spațiul vital - un moft

Într-o anumită privință, Chițoiu și-a respectat promisiunea. Agenția Națională de Administrare Fiscală a fost reorganizată. Locul direcțiilor generale județene ale finanțelor publice a fost luat de direcțiile regionale, iar cel al Gărzii Financiare, de către nou înființata Direcție Generală de Antifraudă Fiscală.

Pe de altă parte, s-a produs o primenire a profesioniștilor din sistem. Toate posturile de execuție de la Antifraudă au fost ocupate prin concurs, în urma unei selecții extrem de dure. Mare parte din posturile de conducere și execuție din cadrul direcțiilor regionale de administrare fiscală au fost ocupate tot pe bază de concurs sau examen.

Vă întrebați pe bună dreptate, stimați cititori: la capătul acestor schimbări s-a produs, cu adevărat, "restructurarea din temelii" de care vorbea Daniel Chițoiu? Noul ANAF este instituția modernă, eficientă în colectarea taxelor și impozitelor, în comba-terea evaziunii fiscale, la care visează o întreagă națiune?

Pentru a răspunde la această întrebare vom analiza cazul activității de inspecție fiscală de la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța. Aceasta este găzduită în blocul MF1, de pe strada Mircea cel Bătrân, nr. 84, Constanța. În imobilul cu pricina muncesc 159 inspectori fiscali plus cei 15 funcționari ai biroului de inspecție economico-financiară.

Totalul de 174 de lucrători ai Fiscului își dispută un "teritoriu" de 342,84 metri pătrați, suprafață utilă. Fiecăruia dintre ei îi revin 1,97 metri pătrați de spațiu (un pătrat cu latura de 1,40 metri), pentru a-și desfășura activitatea.

Federația Publisind, din care face parte Sindicatul Funcționarilor din Finanțele Publice Constanța, este nemulțumită de acest spa-țiu. Susține că este prea mic. În sprijinul afirmațiilor sale, aduce drept argument prevederile Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, plus Normele generale de protecția muncii aprobate prin Ordinul comun MMSS, MSF nr.508/933/2002. Respectivele reglementări o țin una și bună că fiecărui lucrător trebuie să i se asigure o suprafață minimă de 3,7 metri pătrați, pentru a-și desfășura activitatea.

Să presupunem că legea e depășită (ca multe alte acte normative din țara asta). De altfel, ea este contrazisă de mulți șefi din România, care au lansat următoarea "axiomă": "Cine are chef de muncă și tragere de inimă, poate lucra și într-un picior!"

Cum poți aduna mere cu pere

Să presupunem că Sindicatul Funcționarilor din Finanțele Publice Constanța este prea pretențios în privința "spațiului vital". Dar ce spuneți, stimați cititori, de situația computerelor, birourilor și scaunelor? Inspecția fiscală constănțeană are repartizate 77 calculatoare personale (PC), din care doar 65 sunt efectiv în folosința inspectorilor fiscali. Ele sunt completate cu trei imprimante, din care una singură funcționează. La această "redutabilă" tehnică informatică se adaugă cele 65 de birouri și 65 de scaune ale structurii.

Din calculele sindicaliștilor rezultă că un computer, un birou și un scaun revin la câte 2,7 inspectori fiscali. Dar, oare, sindicatul a folosit matematica adecvată? Nu știe că în condițiile reformei ANAF, trebuie să stai drept și să socotești strâmb, că poți aduna merele cu perele sau cele 65 de computere cu cele 3 imprimante, 65 de birouri și 65 de scaune ale inspecției fiscale constănțene?

Din însumare rezultă 198 de obiecte, iar dacă le împarți la cei 174 de inspectori fiscali, rezultă câte unul pentru fiecare. Și mai rămâne un rest de 24 obiecte, surplus ce poate fi considerat o adevărată risipă.

"Abundența" aceasta de mijloace de inventar se dovedește a nu fi bună. În loc să-și vadă de treabă, să se concentreze asupra misiunii lor, inspectorii fiscali sunt preocupați, zi de zi, să găsească un birou, un scaun sau un calculator liber, pentru a-și întinde hârțoagele, a studia documentele de control și legislația în vigoare, pentru a scrie rapoarte peste rapoarte. Chiar dacă vin înainte de program, cu noaptea în cap, tot nu sunt siguri că găsesc liber vreun birou sau computer. Întotdeauna este cineva care le-o ia înainte.

"Furia" căutărilor nu se termină până la sfârșitul programului. Echipele de inspecție fiscală pândesc sau așteaptă la coadă, cu orele, doar-doar se va elibera un birou și-un calculator. La scaune libere, nu mai au pretenții, căci, parafrazând amintita "axiomă": "Cine are chef de muncă și tragere de inimă, poate lucra și în picioare!"

Mă întreb, ce s-ar fi întâmplat dacă fiecăruia dintre cei 174 de inspectori i-ar fi fost repartizat un computer, un birou și un scaun? Cât de mici ar trebui să fie acestea pentru a încăpea într-un pătrat cu latura de 1,40 metri?

Să presupunem că se găsesc pe piață obiecte liliputane, că ANAF le-ar cumpăra și înghesui în spațiul din blocul MF1, de pe strada Mircea cel Bătrân, nr. 84, Constanța.

În această ipoteză, s-ar naște o altă problemă. Ar avea loc inspectorii să se strecoare la birouri, să își tragă scaunele și să se așeze? Poate că cei slabi, care țin post negru, nu vor avea nicio problemă. Dar ce te faci cu cei ce mănâncă normal ori cu gurmanzii? Vedeți, la aspectul fizic nu s-a gândit conducerea ANAF, atunci când a organizat selecția inspectorilor fiscali de la Constanța. (Va urma)