O nouă criză pe piața internă a muncii

Lucrătorii calificați sunt vânați de firmele românești și străine

511
1
Lucrătorii calificați sunt vânați de firmele românești și străine - lucratoriicalificati-1459529960.jpg

Articole de la același autor

România se îndreaptă spre o nouă criză a lucrătorilor calificați. O demonstrează chiar statistica oficială. În 2015, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost de 1,12%. Față de anul precedent s-a înregistrat mo creștere cu 0,23%. 


În cifre absolute, în 2015, numărul mediu al locurilor de muncă vacante a fost de 50.000, în creștere cu 11.500 față de anul anterior. Trebuie spus că, în realitate, situația a fost mai gravă decât o arată raportările Institutului Național de Sta-tistică. Am în vedere faptul că un număr mare de agenți economici nu și-au decla-rat posturile rămase libere.


În prezent, conform raportărilor Ministerului Muncii, există 15.712 de locuri de muncă vacante la nivel național. Cele mai multe sunt raportate în București (2.101 locuri vacante), Arad (1.272) și Ilfov (914). 


Județul Constanța figurează cu 293 de locuri de muncă vacante, cu mult sub oferta reală, prezentată în anunțurile de mică publicitate. 


Sezonul estival se pregătește de debut și industria turismului se confruntă, de pe acum, cu o penurie de bucătari și ajutori de bucătari, barmani, ospătari, recepționere, cameriste și vânzători. Nici comer-țul nu o duce mai bine.


Foamea de lucrători calificați se simte în întreaga economie a județului: în industria navală, industria portuară și cea textilă, în construcții și serviciile pentru populație. Până și fermierii au început să caute cu lumânarea forța de muncă. 


Pe fondul relansării afacerilor și al expansiunii activităților sezoniere din turism, construcții și agricultură, criza va lua forme dureroase pentru întreprinzătorii privați și va deveni o piedică în calea creșterii economice și a investițiilor. 


Nu doar firmele românești caută pe piața internă lucrători calificați, ci și companiile din străinătate, fapt ce co-tribuie la adâncirea crizei interne. Potrivit Ministerului Muncii, angajatorii europeni au o ofertă de 462 de locuri de muncă vacante pentru români. Spre exemplu, Marea Britanie caută: 108 bucătari, 60 de infirmieri, 60 de asistenți medicali, 30 de îngrijitori de persoane și un șofer profesionist. Germania are nevoie de: 15 poștași, 10 mecanici și 5 ingineri în tehnologia cauciucului și plasticului, 8 ingineri meca-nici, 8 ingineri electricieni, 5 electricieni industriali, 6 șoferi de camion, 2 tehnicieni electroniști, 2 electricieni, 2 energo-terapeuți, un inginer pentru producția aerospațială, un dezvoltator software, un ingi-ner navigație prin satelit, un mecanic pentru echipamente sanitare, un modelator studio Maya/3D. 


Situația actuală începe să semene tot mai mult cu cea din anii 2005 - 2008. În perioada de creștere economică, piața forței de muncă scârțâia din toate încheieturile. O apăsau dezechilibrele dintre cerere și ofertă. Patronii români erau disperați. Așteptau locurile de muncă pe tavă, dar nu aveau mușterii. Ofertele de job-uri de la "mica publicitate" erau pe alese. Nu era meserie sau nivel ierarhic în care să nu fie posturi vacante. Economia avea o foame de lup, dar nu găsea personal calificat.


Oamenii de afaceri se uitau cu disperare la investiții, la clădiri și birouri, la utilajele, instalațiile și sculele înțepenite în nemișcare. Unde este armata de rezervă a economiei, se întrebau patronii? Unde sunt șomerii? Unde sunt tinerii absolvenți ai universităților, școlilor postliceale și profesionale?


Dar să aruncăm o privire asupra structurii locurilor de muncă vacante din sta-tisticile oficiale. În anul 2015, cei mai căutați au fost specialiștii cu ocupații intelectuale și științifice - 14.700 locuri vacante. Până și muncitorii necalificați sunt tot mai greu de găsit, înregistându-se 7.500 locuri vacante anul trecut. 


Industria prelucrătoare a concentrat peste 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante (13.700) din 2015. Sectorul bugetar a însumat peste o treime din total, cele mai multe regăsindu-se în administrația publică (8.200), urmată de sănătate și asistență socială (6.500) și învățământ (2.500). 


Regiunea București-Ilfov a reprezentat aproape o pătrime din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga țară (12.000). Era urmată de regiunile Vest (8.200), Nord-Vest (8.100). La polul opus, s-au situat regiunile: Sud - Vest Oltenia (1.600) și Sud-Est, din care face parte și județul Constanța (2.800).


Comentează știrea

Mihnea
2 aprilie 2016
Avem tara ,nu ca afara

Ne-am aliniat foarte rapid si slugarnic la preturile UE,fara sa se tina cond de salarii.Cum oamenii vor sa traiasca,nu doar sa supravietuiasca asa,ca sa dea bine cifrelor invartite de ,,geniile'' conducatoare,a urmat exodul. Cine dracu vrea sa se chinuie in Romania pe salarii simbolice doar ca sa zica lumea ca uite,astia sunt patrioti si se sacrifice ?! Pai pentru ce sa te sacrifici? Pentru tine si familie sau pentru niste imbogatiti mizerabili ? Sa fim seriosi,e bine ca tinerii pleaca! Sa plece,sa ramana bosorogimea tradatoare si zbarcita de lasitate in tara,sa crape de foame cu pensii ioc.Cautati sclavi? Mai cautati... Nici aia fara carte nu mai accepta munca pe doi lei, cum vor unii cretini.Fara zdrobirea definitiva a marii mafii nationale,nu va fi cadru civilizat si de incredere,nici munca nu va fi platita ca afara,ori asta nu vad ca se vrea.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.7183 secunde