Marile organizații ale mediului de afaceri cer reorganizarea administrativ-teritorială totală a României

Acestei împărțiri îi corespunde o organizare la fel de stufoasă a instituțiilor statului. Fiecare județ este condus de un consiliu județean și un prefect, fiecare oraș și fiecare comună au un primar și un consiliu local.

 

Ministerele dispun de direcții județene de specialitate (direcții sanitare, inspectorate școlare, direcții ale finanțelor publice, inspectorate județene de poliție și așa mai departe). Există și câteva structuri administrative suprajudețene, cum ar fi regionalele CFR, comisiile zonale ale monumentelor istorice etc.

 

Fiecare dintre entitățile enumerate - primari, consilii locale, consilii județene, prefecți, direcții județene de specialitate - are în subordine numeroase alte structuri cu ramificații teritoriale.

În anul 1998, în cadrul programului pentru aderarea la Uniunea Europeană, consiliile județene din România s-au asociat în opt regiuni de dezvoltare, organisme fără personalitate juridică, iar în anul 2001 Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 488/2001, prin care, în cadrul Institutului Național de Statistică, au fost create opt direcții pentru statistică regională, corespunzătoare celor opt regiuni de dezvoltare.



Statul - un monstru bugetofag

Pentru buna funcționare a uriașului angrenaj instituțional menit să servească complicata împărțire administrativ-teritorială a țării, statul român este nevoit să aloce resurse umane imense, clădiri și terenuri, mobilier, computere, servere și telefoane, autovehicule și parcări, salarii, sporuri și indemnizații, materiale de întreținere și curățenie, cantități uriașe de utilități (electricitate, agent termic, gaze, apă) și multe, multe altele.

Pe măsură ce organizarea s-a complicat, instituțiile statului au început să se îndepărteze tot mai mult de interesul public. Pe primul loc a trecut satisfacerea nevoilor de autoconservare a structurilor și privilegiilor. Astfel se explică rezistența instituțiilor statului la schimbări.

Promisiuni deșarte

Vă amintiți, în februarie 2021, Florin Cîțu, premier la acea vreme, promitea câteva reforme în instituțiile de stat: desființarea sporurilor salariale, condiționarea venitului de performanță, reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație ale instituțiilor și companiilor de stat. Niciuna dintre promisiuni nu a fost pusă în practică. Dimpotrivă, de atunci și până astăzi, armata amploiaților statului a mai crescut din punct de vedere numeric, iar privilegiile celor aflați în fruntea ei s-au umflat și mai mult. Astăzi, România a ajuns în situația paradoxală în care veniturile angajaților de la stat sunt în medie de două ori mai mari decât cele din sectorul privat.



Voința electoratului nu contează

Dar cel mai răsunător eșec este cel de reformare a Parlamentului României. La referendumul consultativ din anul 2009, aproximativ 8 milioane de români au votat pentru trecerea la un Parlament unicameral și pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. Au trecut 13 ani de atunci și voința electoratului nu a fost transpusă într-un text de lege care să fie discutat și votat sau respins de Legislativ. Și astfel cei 329 de deputați și 136 de senatori și-au conservat posturile și privilegiile aferente.

Glasul mediului de afaceri

Pe data de 3 iunie 2022, Camera de Comerț și Industrie a României a organizat o întâlnire de lucru cu importante organizații patronale și profesionale sectoriale din România. Discuțiile au vizat situația economică actuală, posibilitățile de dezvoltare și de promovare a produselor și serviciilor românești și modalitățile de reducere a cheltuielilor publice.

La finalul reuniunii a fost adoptată următoarea declarație: „Astfel, organizațiile semnatare consideră drept prioritare reorganizarea teritorială totală a României prin reducerea numărului de județe la 15, precum și redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori. Reorganizarea ar trebui să se realizeze pe modelul organizării curților de apel, care sunt în număr de 15, respectiv la București, Craiova, Timișoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iași, Galați, Constanța, Ploiești, Pitești, Alba-Iulia, Târgu Mureș, Bacău, Brașov. Se poate prelua acest model și în cazul județelor, mai ales că în Constituția României nu se vorbește de un anumit număr de județe. Evident, acest lucru trebuie să fie asumat de către decidenți, fiind, totodată, și un act de curaj politic, în urma unei dezbateri consistente și transparente privind economiile ce se pot face astfel la bugetul public, bani ce pot fi reinvestiți în economia românească.”

Declarația este semnată de: Camera de Comerț și Industrie a României,

Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase ROMPAN, Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții din România PATROMAT, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România LAPAR, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România ANAT, Federația Operatorilor Români de Transport FORT,

Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă ONIV și Asociația Brokerilor din România.

Mesajul celor opt organizații demonstrează că finanțarea uriașului edificiu statal a devenit mult prea împovărătoare și sufocantă pentru mediul de afaceri și pentru națiunea română. Eu am mari îndoieli că guvernanții și partidele politice vor ţine cont de acest apel. Sunt convins că, până când nu va avea loc un cutremur financiar-bugetar, până când statul nu va rămâne fără nicio lețcaie și nimeni nu îi va mai da bani cu împrumut, guvernanții și partidele politice nu vor catadicsi să facă o reformă administrativ-teritorială majoră, de la care să înceapă restructurarea, simplificarea, eficientizarea și profesionalizarea instituțiilor de stat.