Nicolae Valeriu Ionescu a preluat șefia administrației porturilor maritime

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța are un nou director general. În ședința de vineri, 23 august 2018, consiliul de administrație a luat act de demisia profesorului universitar dr. Lucian Băluț de la cârma com-paniei și i-a încredințat interimatul funcției lui Nicolae Valeriu Io-nescu, membru CA. Lucian Băluț și-a păstrat funcția în consiliul de administrație.

Potrivit informațiilor pe care le deținem la această oră, interimatul nu va dura prea mult. De altfel, nici actualul consiliu de administrație nu va avea o viață prea lungă, lucru de care membrii săi au devenit conștienți. Unul dintre administratori a declarat, sub protecția anoni-matului, că este convins de imi-nența schimbării.

În zilele noastre, în Ministerul Transporturilor este greu să prinzi rădăcini într-o funcție de conducere. Miniștrii își dau demisia înainte de a învăța numele șoferului și al secretarei, iar directorii instituțiilor și companiilor din subordine stau cu bagajele pregătite la ușă încă din momentul numirii în post.

Iată, din data de 31 mai 2012 și până astăzi, la "cârma" Autorității Navale Române s-au perindat: Constantin Matei, Mihai Șagău, Andrian Mihei și Liviu Cazan. Ca semn al instabilității cronice, ultimul conduce, de trei luni, instituția în calitate de interimar.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, respectând "regula universală din transporturi", a schimbat trei directori generali în doi ani și șapte luni: Andrei Aurelian Popa, Decebal Șerban și, acum, Lucian Băluț.

Demisia intempestivă a profeso-rului universitar dr. Lucian Băluț este un nou eșec al managementului privat, sistem adoptat în 2012, în mai multe companii ale statului, la cerea FMI, UE și Băncii Mondiale. Băluț nu este primul manager privat care renunță din propria inițiativă la funcție. În aprilie 2013, Dimitris Sophocleous a demisionat de la conducerea CFR SA.

Desigur, unii ar putea susține că nu sistemul de management privat în ansamblu este de vină pentru aceste rateuri, ci consultantul care a făcut selecția, respectiv asocierea PwC - D&B David și Baias - George Butunoiu. Acesta ar fi trebuit să-i ceară de la bun început lui Băluț să aleagă între funcția didactică de la Universitatea Maritimă Constanța și cea de director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. Gigantului portuar trebuie să-i oferi întreaga ta energie, viața toată. N-ai voie să-l înșeli cu alte ocupații.

Managementul privat are multe alte disfuncționalități mai grave, ce țin de modul în care a fost conceput. Teoretic, activitatea conducătorilor privați are la bază prevederile OUG nr.109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice. În practică, ei trebuie să țină cont de multe alte legi, hotărâri de guvern și ordine de ministru, care acționează ca o frână.

Iată, câteva exemple: Echipa de conducere a CNAPMC proiectează un buget de venituri și cheltuieli. Conform OUG nr.109/2011, acesta nu trebuie aprobat de Ministerul Transporturilor, ci de adunarea generală a acționarilor, în care statul este reprezentat. Cu toate acestea, în baza unor alte acte normative, bugetul e plimbat pe la diferite comisii din minister pentru avizare.

Se întâmplă ca, în cursul anului, din cauza unor conjuncturi sau evenimente neprevăzute, pentru a asigura buna funcționare a faci-lităților portuare, să fie nevoie de un transfer de resurse financiare de la un capitol de cheltuieli la altul. Veți fi surprinși să aflați, stimați cititori, dar acest lucru nu se poate face decât prin hotărâre de guvern.

În cazul achizițiilor publice, plafonul sumelor pentru care trebuie organizate licitații a scăzut continuu. Pentru instituțiile finanțate de la buget, măsura este indicată, dar în cazul guvernanței corporatiste poate deveni o frână, mai ales când este vorba de mici lucrări de reparații, dar esențiale pentru desfășurarea activității, lucrări ce trebuie executate grabnic. Or, procedura licitației face ca intervenția să se amâne.

Filosofia managementului privat privind repartizarea bugetului se bate cap în cap cu cea a statului. În cazul CNAPMC, echipa mana-gerială ar vrea ca întreg profitul să fie repartizat pentru investiții, având în vedere că rețeaua de distribuție a energiei electrice e foarte veche, că iluminatul în unele dane nu este corespunzător, că trebuie reparate șoselele și drumurile de pe platforma portuară și așa mai departe. De altfel, operatorii privați fac mari presiuni asupra administrației por-tuare să-și îndeplinească obligațiile contractuale.

Dimpotrivă, prin alte acte normative decât OUG nr.109/2011, companiile de stat sunt obligate să repartizeze 85% din profit la bugetul statului, fiind împiedicate să facă investițiile strict necesare.

Într-un cuvânt, filosofia managementului privat nu se poate împăca cu practicile și interesele sistemului de stat, care acționează asupra ei ca un corset. Nu este de mirare că asistăm la tot mai multe eșecuri. Este de așteptat ca, mai curând sau mai târziu, să se pună capăt acestui experiment nefericit.

Numirea viitorului ministru la Transporturi va fi urmată de numeroase schimbări. În instituțiile și companiile subordonate vor fi aduse noi echipe de conducere administrativă și executivă.