Pensiuni fără turişti, terenuri pârloagă! Constănţeni care şi-au îngropat banii în afaceri nerentabile

Despre românii din diaspora se vorbeşte mult în această perioadă. E firesc, am trecut prin campanii electorale, iar voturile lor sunt extrem de preţioase, pot face chiar diferenţa. Dar foarte puţini sunt cei care îi şi consiliază pe românii care, după ce au strâns ceva bani, vor să se reîntoarcă acasă şi să investească în ceva. Oare ce şanse au aceşti oameni?

Viaţa printre străini nu-i deloc simplă. Nu mai intrăm în detalii de ce românii au ales această variantă, motivele sunt binecunoscute: salarii mai bune, posibilităţi de dezvoltare personală, nivel de trai superior într-o ţară în care instituţiile chiar funcţionează.

O dată la patru ani, românii din diaspora devin foarte importanţi. În plină campanie electorală, politicienii îşi aduc aminte de ei şi, în speranţa că le vor smulge votul, le promit câte în lună şi în stele. Dar alegerile trec şi, ca de fiecare dată, nimic concret nu se întâmplă.

Cu toate acestea, sunt şi români care au reuşit să pună deoparte bani frumoşi făcuţi peste hotare şi care doresc să revină acasă, să pună pe picioare o afacere de familie. Din păcate, mulţi dintre aceştia nu au informaţiile necesare, educaţia financiară, iar riscul de a da faliment este foarte mare.

Legislaţia şi Codul Fiscal, marii adversari

Idei de afaceri sunt multe, resurse financiare ar exista, dar aceste lucruri sunt oare suficiente? Răspunsul este, de cele mai multe ori, negativ.

„Mirajul străinătăţii încă mai există şi este firesc să fie aşa. Deşi există o mare nevoie de forţă de muncă, şi calificată, şi necalificată, mulţi constănţeni au preferat să migreze spre alte colţuri ale lumii, după salarii mai mari, după condiţii de trai.

Pe de altă parte, unii se întorc acasă. Şi nu cu buzunarele goale! Că vorbim despre bugete de zeci sau sute de mii de euro, noi încercăm să îi consiliem, să le oferim sfaturi, să înfiinţeze un SRL sau un PFA, depinde cere-i forma de organizare cea mai potrivită.

De asemenea, căutăm să identificăm surse de (co)finanţare, atunci când vor să intre în diverse proiecte.

Foarte importantă este consilierea pe tot ceea ce înseamnă legislaţie, fiscalitate, contabilitate, modificări ale Codului Fiscal, pentru că românii trăiţi ani buni prin străinătate nu au informaţiile actualizate la zi. Nu le au mulţi dintre agenţii economici autohtoni, darămite cei din diaspora.

Noi încercăm să îi promovăm cât de mult posibil, să îi punem în legătură cu firme care prestează sau au nevoie de servicii conexe, cu care ar putea colabora”, a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA) Constanţa, Ruxandra Serescu.

Fără studii de piaţă, fără informaţii

În lipsa unei educaţii financiare şi fără informaţii actualizate despre mediul de afaceri din Constanţa, rezultatele sunt adeseori nefericite.

„Mi s-au prezentat planuri de afaceri interesante, dar şi unele nerealiste, fanteziste.

Cele mai multe sunt în domeniul marketingului online”, a explicat directorul general al CCINA.

În privinţa lucrurilor mai concrete, mai „palpabile”, coordonatele sunt similare, realitate confirmată de specialiştii în imobiliare.

„Foarte mulţi români care s-au întors cu ceva bani acasă au decis să investească în imobiliare. Au cumpărat terenuri, lăsate ulterior în pârloagă, vile, pensiuni, alţii au construit de la zero complexe turistice, mai mari sau mai mici, la munte sau la mare.

Din păcate, nu au consultat piaţa, nu s-au documentat foarte bine, nu au făcut studiile necesare debutului unei afaceri. Drept consecinţă, dacă analizaţi site-urile de specialitate, veţi găsi numeroase pensiuni, fie de pe litoral, fie din zona Moldovei, care sunt scoase la vânzare. Sunt afaceri care nu merg sau au randament foarte scăzut. Sunt bani îngropaţi, iar proprietarii încearcă să scape de ele. Greu de crezut că îşi vor recupera însă în totalitate investiţia iniţială”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Sorin V., agent imobiliar constănţean.