Portul Constanța a pierdut 15.300 de locuri de muncă

Procesul de reducere a locurilor de muncă din portul Constanța s-a accelerat în anii de criză economică. Potrivit studiului nostru, 28 de operatori portuari au pierdut 27,01% din forța de muncă în intervalul 2008 - 2015, respectiv 1.462 locuri de muncă. 

Dacă în 2008, ultimul an al creșterii economice dinaintea crizei, respectivii operatori au avut împreună 5.411 lucrători, în 2015 au rămas cu doar 3.949 de angajați. 

De altfel, într-un interval de 26 de ani, portul Constanța a pierdut circa 77% din locurile de muncă din sectorul de operare. 

Cauzele sunt multiple, dar rolul cel mai important l-au jucat noile tehnologii de operare portuară: paletizarea și containerizarea mărfurilor, mecanizarea și automatizarea activităților, apariția silozurilor performante pentru cereale și ciment, a terminalelor moderne pentru materii prime siderurgice și containere. 

Privatizarea unităților de operare portuară în intervalul 1990 - 2000 nu a făcut decât să accelereze pătrunderea progresului tehnic în munca portuarilor. Locul lucrătorului cu cârca a fost luat de mașinistul policalificat, numărul docherilor care execută operațiuni manuale fiind tot mai mic. 

Investițiile realizate în anii 2009 - 2013, în special în noi terminale de cereale, au accelerat procesul de înlocuire a muncii manuale cu operațiunile mecanizate, automatizate și de reducere a numărului locurilor de muncă slab productive. 

Totodată a avut loc un proces de externalizare a muncii "cu cârca". Multe dintre activitățile manuale, necalificate au fost preluate de furnizorii de forță de muncă temporară. 

În 1988, portul Constanța a realizat un trafic de mărfuri record, de 62.342.000 tone, neegalat până astăzi. Performanța a fost obținută cu circa 20.000 de lucrători și cu o productivitate fizică medie de 3.117 tone pe persoană.

În 2008 - anul de vârf al creșterii economice mondiale - traficul de mărfuri a fost de 59.197.641 tone. Au fost utilizați circa 6.000 de lucrători în activitatea de operare, iar productivitatea fizică medie a fost de 9.866 tone pe persoană.

Au urmat lunga perioadă de criză economică mondială, evenimentele politice din Siria, Libia și Egipt, invazia Crimeei și conflictul dintre Rusia și Ucraina, care au afectat fluxurile de mărfuri din portul Constanța și locurile de muncă. 

Dar cea mai grea lovitură o reprezintă prăbușirea siderurgiei românești, care a dus la scăderea dramatică a importurilor de materii prime siderurgice și exporturilor de metal. Producțiile agricole record de cereale din 2013 și 2014, din România, Ungaria, Serbia și Bulgaria au salvat portul Constanța de pericolul unor restructurări masive de personal. Apoi, seceta instalată în a doua jumătate a anului 2015 a amputat recoltele de porumb și floarea soarelui din Europa Centrală și de Est. Și, odată cu reducerea fluxurilor de mărfuri, a continuat hemo-ragia de locuri de muncă.

În 2015, portul Constanța a derulat 49.615.711 tone de mărfuri, cu circa 4.700 de lucrători în sectorul de operare, iar productivitatea fizică medie a urcat la 10.566 tone pe cap de persoană. 

Practic, din 1988 până în 2015, portul a pierdut 12,726 milioane tone de mărfuri din trafic și circa 15.300 locuri de muncă din sectorul de operare. În schimb, productivitatea pe cap de lucrător a crescut de peste 3,4 ori.

Procesul de reducere a locurilor de muncă din sectorul de operare portuară a continuat în 2015. Pe total, numărul mediu al angajaților din cele 28 de firme luate în studiu s-a diminuat cu 5,19%, respectiv 216 persoane, față de 2014. 

16 dintre cele 28 de companii au raportat, în 2015, un număr de angajați mai mic față de anul precedent. Cele mai mari pierderi de locuri de muncă au fost înregistrate de: Barter Trading Romania (-53), Oil Terminal (-57), Romned Port Operator (-38) și Decirom (-26).

În cazul a nouă operatori portuari, numărul locurilor de muncă a crescut. Cele mai semnificative sporuri de personal le-au avut: Umex (+33) și TTS Operator (+21). 

Oil Terminal, cu 959 de lucrători și o pondere de 24,28% din totalul forței de muncă a celor 28 de companii de operare portuară, rămâne cel mai important angajator din sector.