Porturile Constanța, Midia și Mangalia rămân fără salvatori

"Ora 11 și 2 minute, o bubuitură năprasnică a făcut țăndări liniștea Constanței. Unda de șoc a zgâlțâit ferestrele urbei. "Are armata trageri" - au gândit localnicii. O trâmbă de fum gros, negru ca tăciunele a izbucnit pe mare, înecând la scurt timp zările. În port, s-a dat alarma: pe tancul petrolier "Mesta" s-a produs o explozie.

De la "Mesta" la "Medy"
Astfel îmi începeam relatarea despre unul dintre cele mai dra-matice evenimente navale petrecute în ultimul deceniu, în zona de coastă a României. Pe data de 7 mai 2001, nava bulgărească de 75.000 tdw, care transporta 2.000 t de slop (un amestec de apă și reziduuri petroliere rezultate din spălarea tancurilor), a luat foc în rada portului Constanța, la 5 mile de capătul digului de nord.
300 tone de reziduuri ardeau și apăruseră primele semne de poluare. În explozie, un marinar a fost ucis și altul a fost dat dispărut. 29 dintre membrii echipajului au fost salvați, iar alți cinci au refuzat să părăsească nava.
La salvarea echipajului, stingerea incendiului și prevenirea unei catastrofe ecologice a fost mobilizată o forță navală cum rar s-a mai văzut la un eveniment maritim petrecut în rada portului Constanța. Circa 20 de unități navale, în frunte cu cele ale Grupului de Intervenții și Salvare Navală (GISN), au acționat în zonă. După 11 ore de luptă, focul a fost biruit.
De atunci și până astăzi, Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare - ARSVOM (fostul GISN) a participat la numeroase operațiuni de salvare a celor aflați în pericol și la acțiuni de depoluare. Cea mai recentă intervenție a fost la nava "Medy", sub pavilion Turcia, care s-a scufundat pe 1 septembrie 2010, în dreptul pescăriei Eforie Sud, la 4 mile de țărm.
După cum se știe, la bordul ei se aflau 22 tone de motorină și 2.300 kilograme de ulei. În prezent, echi-pajele ARSVOM continuă monitori-zarea zonei, pentru a lua măsuri în caz de poluare, dar și căutarea celor doi scafandri dispăruți în timpul operațiunii de inspecție a epavei.

Leafa de salvator
Salvatorii - la fel ca pompierii - ies din anonimat doar în caz de pericol sau de catastrofă. Dacă n-ar exista naufragii și vieți în primejdie, lumea ar uita de ei.
În cazul omului de pe stradă, este firească ignorarea, dar autorităților nu le este permis să manifeste niciun moment o astfel de atitudine. În ultimii ani, au existat tentative de desființare a ARSVOM, de a o transforma într-un apendice al altor organisme.
Dacă statul român n-ar fi obligat (de convențiile internaționale la care a aderat și de recomandările Uniunii Europene) să asigure serviciul de intervenție pentru salvarea vieților omenești și în caz de poluare, probabil că așa s-ar fi întâmplat. Ba chiar mai rău; acesta ar fi fost lăsat pe seama firmelor private, a celor care pot și vor să scoată un ban din așa ceva.
Desființarea agenției nu poate fi făcută prin lege, în schimb poate fi provocată prin buget, prin amputarea salariilor. Știți cu cât este plătit un salvator, stimați cititori? Potrivit datelor prezentate pe site-ul ARSVOM, veniturile nete (înainte de amputarea cu 25%) ale celor care participă la intervențiile pe mare erau următoarele: comandant - 1.430 lei, căpitan secund - între 993 și 1.232 lei, ofițeri punte și ofițeri mecanici - între 848 și 1.006 lei, șef de echipaj - 830 lei, motorist - între 747 și 883, timonier - între 662 și 773 lei, marinar - între 619 și 751 lei, scafandru autonom - între 785 și 1.358 lei.

Scoasă de pe harta maritimă a Europei
Poate că unii dintre dumneavoastră veți spune: "Nu sunt singurii prost plătiți în România. Ce să mai spunem de profesori, de medici!? Dacă nu le convine salariul, n-au decât să-și caute alt loc de muncă, mai bine remunerat."
Păi, așa se și întâmplă. "Din 2008 și până azi, numărul salvatorilor a scăzut de la 145 la 119 angajați - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Ion Voicu, directorul ARSVOM. Oamenii se angajează pe nave străine, pe salarii cu mult mai mari."
Când profesorii ori medicii părăsesc sistemul, autoritățile au soluția: închid școlile și spitalele rămase fără personal. Oricum "sunt prea multe". Nici Fondul Monetar Internațional, nici Uniunea Europeană, nici Banca Mondială nu le țin socoteala.
Ce se va întâmpla dacă se închide agenția, din lipsă de salvatori? Iese un mare scandal! Importatorii, exportatorii, companiile de shipping ar considera că mărfurile și navele lor nu mai sunt în siguranță în porturile românești de la Marea Neagră și ar începe să le ocolească. Coeficientul de risc al porturilor Constanța, Midia și Mangalia ar crește, iar costurile cu asigurările ar exploda. Fără salvatori, România ar fi scoasă de pe harta maritimă a Europei.