Puterea aplică strategia creșterii poverii fiscale și a discriminărilor pe piața muncii

224

Articole de la același autor

În ciuda faptului că partidele aflate la putere au susținut în repetate rânduri că nu vor majora taxele și impozitele existente, Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023 – 2025 demonstrează că au mințit electoratul. Iată, o serie de măsuri ce vor fi aplicate începând chiar de la 1 ianuarie 2023 conduc la creșterea poverii fiscale asupra agenților economici și populației.

Lovituri în lanț

Cele circa 500.000 de microîntreprinderi din România primesc o lovitură dură, prin reducerea plafonului de la 1.000.000 de euro la 500.000 de euro, instituirea condiției de a avea cel puțin un salariat și trecerea de la impozitarea cu 3% a cifrei de afaceri la impozitul de 16% pe profit. Prin aceste modificări, volumul dărilor către stat ale unei microîntreprinderi crește de trei-patru ori față de nivelul actual.

Nici industria HoReCa nu este iertată. Începând din 2023, cota de TVA se majorează de la 5% la 9% pentru activitățile de cazare hotelieră, servicii de restaurant și catering. Desigur, această creștere va fi suportată de clienți. Tot populația va trebui să suporte creșterea TVA de la 9% la 19% pentru băuturile nealcoolice ce conțin adaos de zahăr și majorarea nivelului accizelor la țigarete, tutun încălzit și lichide cu conținut de nicotine destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic.

Acționarii celor peste un milion de firme din România vor fi taxați în plus, impozitul pe veniturile din dividende fiind majorat de la 5% la 8%.

Nu sunt iertați nici proprietarii de imobile, întrucât prin schimbarea modului de calcul, impozitele și taxele pe proprietate vor crește.

Spre comparație, măsurile de reducere a poverii fiscale sunt foarte puține și extrem de firave. Astfel, se vizează neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a unei sume de 200 lei pe lună, reprezentând venituri din salarii în cazul angajaților cu normă întreagă.



Fiscalizare discriminatorie a muncii


Discriminările în domeniul salarial promovate de guvernanții români vor continua și se vor adânci. Iată, una dintre măsuri prevede: extinderea facilităților acordate salariaților din domeniul construcțiilor și pentru salariații din domeniul agroalimentar ce obțin un venit brut lunar din salarii de până la 10.000 lei, precum și stabilirea salariului de încadrare minim al salariaților din domeniul agroalimentar la 3.000 lei.

Începând din la 1 ianuarie 2023, angajații care lucrează cu timp parțial vor fi puternic discriminați, fiind obligați să achite contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.



Statul, principalul câștigător

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară se majorează de la 2.550 la 3.000 de lei lunar. Prin aplicarea acestei măsuri, numărul lucrătorilor plătiți la nivelul salariului minim pe economie va crește de la circa 1,5 milioane de persoane la peste 2,5 milioane. Dar principalul câștigător nu este salariatul, ci statul, întrucât 45% din cei 450 de lei plătiți în plus la salariu se duce la bugetele lui sub formă de impozit pe venit și contribuții. Iar din diferența de 45% care rămâne în buzunarul salariatului, statul încasează multe alte sume sub formă de TVA pe orice produs și serviciu cumpărat, accize pe curent, gaze și carburanți, pe tutun și băuturi alcoolice, impozit pe locuință și terenul de sub ea, pe autovehiculul proprietate personală, pe locul de parcare și pe cel de veci.



Un calcul meschin


În sfârșit, după ce ani la rând a fost ignorată legea care prevedea că pensiile trebuie indexate cu rata inflației, începând cu data de 1 ianuarie 2023, punctul de pensie se majorează cu 12,5%, până la 1.785 lei. Iar în 2024, această valoare va fi majorată cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Dar trebui spus că la baza acestor măsuri reparatorii întârziate stă un calcul meschin: anul 2023 este unul preelectoral, iar recunoștința celor peste 5 milioane de pensionari trebuie câștigată din timp.

Decapitalizarea firmelor de stat

Statul va mulge societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome, obligându-le să îi cedeze, sub formă de dividende sau vărsăminte, 90% din profitul net realizat. Astfel puținele unități de stat care mai sunt profitabile vor fi slăbite și nu vor mai avea resurse pentru investiții, pentru dezvoltare și modernizare. Iar dacă vor avea astfel de proiecte, vor fi nevoite să renunțe la ele sau să se împrumute de pe piața bancară, cu dobânzi foarte mari.



Salarii mai mari pentru bugetari


În timp ce sectorul privat este tot mai puternic fiscalizat, salariile, soldele și indemnizațiile personalului plătit din fonduri publice vor fi majorate cu 10%, de la 1 ianuarie 2023. Pe de altă parte, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și indemnizației de hrană va fi menținut la nivelul lunii decembrie 2022. În anul 2023, bugetarii nu vor mai beneficia de bilete de valoare (cu excepția tichetelor de creșă), iar munca suplimentară și în zilele de repaus se va compensa numai cu timp liber.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 2.3007 secunde