Renaşterea pavilionului maritim românesc. „Textul de lege este gata, lipseşte doar voinţa politică!”

România a fost, în anii comunismului, un jucător extrem de important pe piaţa mondială a transportului maritim. Navele româneşti transportau milioane de tone de mărfuri pe mările şi oceanele lumii, având o contribuţie semnificativă în economia ţării. Dar, vremurile s-au schimbat, vapoarele au dispărut misterios, mai ceva ca-n Triunghiul Bermudelor, iar odată cu ele, s-a „evaporat” inclusiv pavilionul românesc.

La 1 ianuarie 1989, flota comercială a României avea în componenţă nu mai puţin de 301 nave maritime, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw. România era o forţă în domeniu, avea specialişti de top, navigatori bine pregătiţi, instituţii de învăţământ, şantiere şi o industrie producătoare de tot ceea ce înseamnă echipamente navale.

Căderea regimului comunist a adus cu sine mari schimbări în peisaj. Atât de profunde, încât, una câte una, în anii 90, navele României au fost pierdute, iar în toamna lui 2012, ţara noastră a rămas şi fără pavilion. O afacere încâlcită, cu iz penal, un subiect pe marginea căruia au curs la vremea respectivă râuri/fluvii de cerneală. A vuit întreaga presă şi… nimic! Aşa s-a scris istoria, aşa a fost să fie.

Însă, în ultimii ani, ideea reînfiinţării flotei maritime comerciale sub pavilion românesc a fost intens vehiculată, s-au creat grupuri de lucru şi s-a întocmit un plan concret, printre susţinătorii proiectului numărându-se dr. ing. Ovidiu Sorin Cupşa, directorul Centrului Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV şi ambasador al Organizaţiei Maritime Internaţionale, clc. Laurenţiu Mironescu şi echipa Ligii Navale Române, clc. Adrian Mihălcioiu, preşedintele Sindicatului Liber al Navigatorilor şi şef al Inspectoratului ITF România, alături de mulţi alţi reprezentanţi ai comunităţii maritime româneşti.

În toamna lui 2019, trei organizaţii reprezentative ale transporturilor maritime - Liga Navală Română, Organizaţia Patronală „Constanţa Port Business Association” şi Sindicatul Liber al Navigatorilor - au adresat preşedintelui Klaus Iohannis un memoriu prin care propuneau înfiinţarea unei companii naţionale de transport maritim de importanţă strategică. Cum stau lucrurile la ora actuală?

„Suntem ca soldaţii japonezi, nu cedăm”

„Da, există, în momentul de faţă, un viguros proiect de reînfiinţare a pavilionului românesc. Au trecut şase ani de la primele demersuri, toţi miniştrii care s-au perindat pe la Transporturi, toţi premierii ştiu despre acest proiect, care este chiar în fază avansată. S-au întocmit toate studiile necesare, există text de lege, norme de aplicare. Am avut întâlniri cu Consiliul Concurenţei, liantul cu Comisia Europeană, dar şi cu reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanţelor, Autorităţii Navale Române etc.

Repet, textul de lege este gata, ceea ce mai lipseşte este numai voinţa politică! Dar, noi suntem ca soldaţii japonezi, nu cedăm. Sunt ferm convins că vom reuşi, că vom transforma în realitate acest proiect, iar România va avea din nou pavilion maritim”, a declarat, în cadrul unui eveniment cu specific maritim, directorul Centrului Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV, Ovidiu Sorin Cupşa.

„Statul român ar avea numai de câştigat. O flotă, cât de mică, în care statul să fie acţionar, ar aduce un avantaj economic şi strategic pentru România. Iar în câţiva ani, această flotă ar putea creşte”, a adăugat Ovidiu Cupşa.

Iniţiatorii proiectului au primit şi un sfat - bine întâmpinat - din partea fostului comandant Nicolae Gancea, fost director al CFR Marfă până în anul 2008. Acesta i-a îndemnat pe membrii grupului de lucru să se consulte şi cu reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale, având în vedere faptul că navele comerciale pot îndeplini şi roluri în sistemul strategic de apărare a ţării.