Românii visează la cota unică bulgărească

Pentru români, 2010 a fost anul strângerii șurubului fiscal. Cota unică de impozitare a fost extinsă la aproape toate veniturile. TVA a fost majorat de la 19 la 24%. Profitul este dublu fiscalizat, cu cota unică de 16% și impozitul minim. Au crescut taxele pe avere: pentru locuința în plus și pentru automobilul de putere mai mare. Nici tichetele de masă n-au scăpat de impozitare, iar pentru veniturile din drepturi de autor se cotizează obligatoriu la asigurările sociale și de sănătate.

Care au fost efectele acestei politici fiscale de tip fanariot? Pe termen scurt, statul s-a văzut cu sacii în căruță: în primele 8 luni ale anului 2010, a încasat venituri de 90,4 miliarde de lei, cu 1,97% mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2009.
Dar poate fi considerată aceasta o performanță, câtă vreme a fost obținută cu cheltuieli mari și consecințe sociale și economice grave? Iată, în primele șase luni ale anului, sectorul privat a închis 103.400 locuri de muncă. Rata șomajului (înregistrat) a crescut la 7,4% în iunie 2010 (față de 6% în iunie 2009), ceea ce a dus la creșterea cheltuielilor din fondul de șomaj.
Lucrurile nu se vor opri aici. Sectoare întregi, precum construcțiile, industria materialelor de construcții, transporturile, turismul, agricultura, industria alimentară, siderurgia și șantierele navale și-au restrâns activitatea, iar consumul intern este în continuă scădere. Excesele fiscale au pus în mișcare cercul vicios al descreșterii economice, asigurarea veniturilor bugetare fiind în pericol pe viitor.
Cu un nou șef, Ministerul Finanțelor Publice dă semne că s-a trezit la realitate. Politica va fi schimbată: de la strângerea șuru-bului se va trece la relaxarea fiscală.
Una dintre variantele de lucru este reducerea cotei unice de impozitare a profitului și veniturilor. Se ia în calcul un nivel de 10%, precum la bulgari. Câteva sute de firme românești au ajuns, deja, la acest nivel de impozitare, mutându-și sediul central la sud de Dunăre. O cotă de 10% va acționa ca un magnet asupra investitorilor străini, va da un impuls consumului și cererii de forță de muncă.
Schimbare de drum trebuie făcută, însă, cu acordul creditorilor majori ai României: Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană. Care va fi atitudinea lor? FMI a început, deja, să renunțe la poziția sa rigidă. La recenta conferință de la Oslo, conducerea organizației financiare a vorbit despre efectul devastator al recesiunii asupra ratei șomajului, în special în rândul tinerilor. Mai mul, liderii FMI au promis că își vor concentra eforturile pe politicile de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă. Dintre acestea nu pot lipsi, evident, cele fiscale.
La rândul său, Comisia Euro-peană (potrivit recentului raport fiscal, dat publicității sub titlul "Finan-țarea inovativă la nivel global") consideră că "este important să se analizeze impactul nivelului și structurii taxelor asupra creșterii economice". Potrivit studiilor reali-zate - se arată în document - "impozitele pe venit sunt de regulă asociate cu o creștere economică mai mică, în vreme ce taxele pe proprietate (în particular pe locu-ințe), pe consum și pe mediu sunt mai favorabile creșterii economice. Impozitele pe veniturile corporatiste și pe veniturile persoanelor constituie cele mai mari stavile în calea creșterii economice."
FMI și UE nu se vor putea opune reducerii fiscalității în România fără a se dezice de propriile declarații și promisiuni.