S-a îmbogăţit tezaurul culinar european! Produsele dobrogene, în top!

Când mergeţi la hipermarket, multitudinea de produse expuse pe rafturile raioanelor vă face să vă decideţi greu ce anume să alegeţi. Criteriul după care cei mai mulţi dintre noi cumpără un produs este preţul. Cu cât mai mic, cu atât mai bine. Dar ştiţi că există şi alte criterii după care vă puteţi ghida, când puneţi în coş un produs?

Timpul limitat şi numărul mare de produse vă fac alegerea grea, când mergeţi la cumpărături. Pe lângă preţ există certificate ale calităţii care asta fac, garantează că produsul respectiv provine dintr-o zonă geografică, este făcut din ingrediente autentice şi respectă tradiţia locului. Potrivit reglementărilor europene în domeniul calităţii, sunt protejate denumirile anumitor produse pentru a le promova după originea lor geografică, precum şi după tehnicile şi practicile tradiţionale. Indicaţia geografică (IG) se acordă produselor care au legătură cu locul unde sunt fabricate. Astfel, consumatorii când găsesc la raft un produs etichetat conform certificării calităţii, trebuie să aibă siguranţa că produsul respectiv este autentic şi de încredere. Producătorii sunt ajutaţi să-şi promoveze şi să-şi vândă mai uşor marfa. Totodată, indicaţiile geografice sunt recunoscute şi ca proprietate intelectuală, iar în ultimii ani joacă un rol important în negocierile comerciale dintre Uniunea Europeană şi alte ţări. Indicaţiile geografice pot fi: DOP, adică denumire de origine protejată care se aplică atât pentru alimente cât şi pentru vin; IGP, indicaţie geografică protejată, aplicabilă pentru alimente şi vin; IG, indicaţie geografică pentru băuturi alcoolice şi vinuri aromatizate.

Plăcinta dobrogeană, printre cele mai cunoscute produse

Printre produsele dobrogene care au primit recunoaşterea europeană se numără scrumbia de Dunăre afumată, salata de icre de ştiucă de Tulcea, plăcinta dobrogeană şi brânza de capră din Stejaru. În materie de indicaţie geografică sau denumire de origine protejată sunt vinurile care provin din podgoriile Colinele Dobrogei, Murfatlar, Sarica Niculiţel, Oltina şi Adamclisi. Când spui Dobrogea automat gândul zboară la o plăcintă cu brânză sărată, cu foi de aluat nedospit care se pune la cuptor, încreţită şi unsă din belşug cu iaurt amestecat cu ou. Reţeta a fost înregistrată ca şi produs cu indicaţie geografică protejată de Paula Vals, o antreprenoare de succes din Dobrogea. Produsele IGP trebuie să aibă, pe lângă ingrediente specifice zonei de unde provin, şi o poveste. De-a lungul timpului plăcinta dobrogeană ne-a însoţit la toate sărbătorile de peste an şi la cele mai importante momente în familie, cum ar fi naşterea, botezul sau înmormântarea. În Dobrogea, în noaptea de Anul Nou plăcinta cu brânză şi răvaşe nu lipseşte de pe masa de sărbătoare. Un alt produs apreciat este scrumbia de Dunăre, care are păstrată reţeta din vechime, de la pescarii lipoveni. Se săra, se lăsa să se usuce şi apoi se afuma la rece cu rumeguş din lemn de esenţă tare.

Vânzări de aproape 75 miliarde de euro

Pentru a primi protecţia denumirii produselor agricole la nivelul UE, producătorii trebuie să se reunească într-un grup sau cooperativă, să elaboreze Caietul de sarcini al produsului, să-l depună la Ministerul Agriculturii şi apoi la Comisia Europeană. Trebuie să acorde mult timp şi să pregătească un teanc de acte, care reprezintă bani şi răbdare. În cele 27 de state membre, peste 3.300 de produse au primit indicaţie geografică protejată, iar România are 727 de produse tradiţionale înregistrate. Indicaţiile geografice şi specialităţile tradiţionale garantate au reprezentat împreună o valoare estimată a vânzărilor de 74,76 miliarde de euro în 2020. Practic produsele agroalimentare cu indicaţii geografice sunt tezaurul culinar şi comercial al Europei. Printre statele cu cele mai mari vânzări de produse cu indicație geografică, peste cinci miliarde de euro fiecare, se numără Franța, Italia, Germania și Spania.