Şantierul Naval Damen Mangalia, în insolvenţă. „Ne-am axat pe soluţii temporare, care asigură supravieţuirea!”

Criza de la Şantierul Naval Damen Mangalia este încă departe de a se încheia. După ce sindicaliştii au reclamat nu doar întârzierile la plata salariilor, ci şi lipsa unei perspective concrete în ceea ce priveşte viitorul societăţii, reprezentanţii administratorului judiciar au explicat şi ei paşii făcuţi în ultimele luni, dar concluzia este una singură: totul depinde de modul în care statul român va întrerupe colaborarea cu holdingul Damen. Când şi în ce condiţii?

Intrat în insolvenţă în urmă cu mai bine de un an, Şantierul Naval Damen Mangalia trece printr-un proces anevoios de reorganizare. Având în vedere conflictul dintre cei doi acţionari - statul român (majoritar) şi compania olandeză Damen (minoritar) -, procedurile e firesc să fie greoaie, însă muncitorii, prinşi la mijloc în acest veritabil război, în care se joacă pe bani mulţi, vor să ştie ce le rezervă viitorul.

„Direcţia este clară: reorganizarea. Insolvenţa este un instrument legal prin care compania îşi poate restructura activitatea şi îşi asumă un angajament ferm privind modul în care va plăti datoriile istorice. Elementul esenţial este clarificarea pasivului, datoriile companiei. Avem un tabel preliminar al acestora, care trebuie definitivat, doar pe baza acestor date putem propune un plan de reorganizare coerent", a declarat, în cadrul unei reuniuni organizate vineri, 8 august, la Hotelul Millenium din Constanţa, Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, administratorul judiciar.

Acesta a subliniat faptul că şantierul are nevoie de stabilitate, predictibilitate şi de un context favorabil desfăşurării unor lucrări de anvergură.

„Din contractele de reparaţii, am reuşit până acum să acoperim costurile salariale şi să plătim cât de repede am putut datoriile pe care compania le are. Soluţia este una temporară, care asigură supravieţuirea pe termen scurt şi menţinerea forţei de muncă la nivel calificat de care şantierul are nevoie.

Ce urmează? Reorganizarea companiei şi antamarea unor contracte, parteneriate solide, care să permită ridicarea nivelului activităţii la capacitatea şantierului. Pentru ca şantierul să aibă contracte de anvergură, este necesar să fie clarificată situaţia structurii de acţionariat, pentru a fi clar cine şi cum susţine această unitate. Proiectele mari necesită o bază solidă: finanţare, susţinere, capacitate de a avansa fonduri înainte de încasări, lucru pe care nu ni l-am permis în această fază”, a explicat Paul Dieter Cîrlănaru.

„Avem contracte de reparaţii, toate docurile sunt pline, forţa de muncă este în şantier, ne-am axat pe păstrarea acestei capacităţi. Sunt în şantier 1.150 de muncitori, aproape 1.000 direct angrenaţi în activitate, diferenţa în şomaj tehnic, cei mai mulţi dintre cei din urmă fiind specializaţi pe construcţia de nave", a adăugat Florin Constantin, senior partener CITR, manager de proiect.

Întrebări fără răspuns

Reprezentanţii CITR au fost mandataţi să ofere informaţii până la un punct, în aria lor de competenţă. Rămân însă câteva întrebări esenţiale fără răspuns. Când şi mai ales în ce condiţii se va încheia „divorţul” dintre statul român şi compania Damen? De ce nu a fost până acum integrat şantierul în industria naţională de apărare? Va fi vreodată integrat? Există companii străine real interesate de preluarea şantierului sau rămâne statul român unic acţionar? Vom vedea!