Scenarii care dau fiori de groază fermierilor români

Atenție fermieri! Vă așteaptă o fericită provocare. Cererea de alimente va crește cu 70% până în 2050. Se estimează că populația mondială va spori de la 7 miliarde, în prezent, la 9 miliarde, până la mijlocul acestui secol. 95% din această creștere va avea loc în țările cele mai puțin dezvoltate.

Veniturile populației lumii vor crește ca urmare a adâncirii procesului de urbanizare. 70% dintre locuitorii planetei vor ajunge să locuiască în mediul urban, până în 2050, față de 49%, în prezent. Pe de altă parte, în unele dintre cele mai populate țări (precum: Brazilia, China, India și Rusia) se va produce o creștere economică rapidă. Aceste evoluții vor contribui la creșterea cererii de hrană. În cazul țărilor în curs de dezvoltare, ea se va dubla în următorii ani.

Aceasta este una dintre provocările identificate de Ministerul Agriculturii și evidențiată în "Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung - orizont 2020-2030".

Documentul arată că ne vom confrunta și cu o gravă amenințare. Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra securității alimentare a Uniunii Europene. Dacă încălzirea globală va fi moderată, Europa va beneficia de mici creșteri de pro-ductivitate în sectorul vegetal, cu unele variații regionale. Regiu-nile sudice vor avea cel mai mult de suferit din cauza creșterii temperaturilor și a deficitului de apă.

Pe termen mediu și lung, schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România și sectorul său agricol. Țara noastră trebuie să se aștepte la o creștere constantă a temperaturii medii anuale, asemănătoare cu proiecțiile pentru Europa, care poate varia între 0,5° C și 1,5° C până în 2029 și între 2,0° C și 5,0° C până în 2099, în funcție de scenariul global.

Vor fi schimbări semnificative în dinamica precipitațiilor, cu impact teritorial diferențiat în România. Potrivit scenariilor, partea de nord a țării va obține probabil câștiguri de productivitate pe termen me-diu, dar va fi supusă la inundații mai mari pe timpul iernii și la probleme din cauza lipsei de apă în timpul verii. Sudul și sud-estul României vor fi mai grav afectate, iar valurile de căldură și de secetă vor duce la o scădere generală a productivității și a producției din sectorul vegetal.

Unele modele prevăd că, în absența acțiunilor de diminuare și atenuare a efectelor schimbărilor climatice, recoltele și randamentele individuale ar putea fi afectate.

Într-un scenariu "cald", UE se va confrunta cu o posibilă scădere a producției de porumb cu 9%, comparativ cu anul 2000, iar acest lucru va afecta în principal Franța, România, Italia, Ungaria și Spania. Într-un scenariu "rece", România s-ar putea chiar să înregistreze o creștere de 15 - 20% a producției de porumb.

Atât în scenariul cald cât și în cel rece, România trebuie să se aștepte la o diminuare a producției de floarea-soarelui de până la aproximativ 14% până în 2030.

La grâu, România ar putea fi afectată în mod semnificativ, în scenariul "rece" (-25% până în 2030), dar ar putea beneficia de o creștere a producției în cadrul unui scenariu "cald" (+7%).