Scump, domnule, scump! Competitivitatea Portului Constanţa riscă să fie afectată de numeroasele tarife

Portul Constanţa poate deveni o platformă importantă de hub şi tranzit la Marea Neagră, cu rol major în reţeaua de transport transeuropean (TEN-T), atrăgând fluxuri comerciale noi prin investiţii în modernizare şi digitalizare, se arată în studiul realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenţei.

CSDN a analizat, în cadrul studiului, 44 de activităţi relevante desfăşurate în portul Constanţa de 639 de companii şi a constatat că traficul maritim din portul Constanţa a crescut cu circa 12% în anul 2022, comparativ cu anul 2021, pe fondul războiului dintre Rusia şi Ucraina. În acest context, fluxurile logistice de marfă s-au reconfigurat, fiind alese rute feroviare sau rutiere.

În primul trimestru al anului 2023, traficul de mărfuri a ajuns să reprezinte 54% în portul Constanţa din traficul aferent anului 2022, pe fondul războiului de la graniţa României. Mărfurile sunt, însă, limitate, în cazul portului Constanţa, la cinci mari categorii de produse - cereale, petrol brut, articole diverse, produse petroliere şi minereuri, ponderea lor trecând de 76% în al doilea trimestru din 2023.

CSDN recomandă modernizarea infrastructurii portului Constanţa prin construirea de noi terminale portuare, extinderea danelor, adâncirea şenalelor de navigaţie şi îmbunătăţirea facilităţilor portuare pentru manipularea mărfurilor. De asemenea, dezvoltarea unui terminal specializat pentru barje ar creşte traficul de cereale, îngrăşăminte, seminţe uleioase şi combustibili minerali solizi - mărfuri care sunt transportate, de obicei, pe barje.

„La ora actuală, numărul navelor de mari dimensiuni este redus, pentru că sunt puţine dane specializate, aflate la adâncimi mari. În plus, există un număr limitat de companii cu echipamente tehnice ce pot opera cantităţi mari de mărfuri într-un timp redus”, susţin autorii studiului.

Trebuie finalizat Master Planul

În ceea ce priveşte preţurile practicate de companii în portul Constanţa, acestea au crescut începând din 2022, iar tendinţa s-a menţinut, cu câteva excepţii, şi în primele trei luni din 2023.

Competitivitatea portului riscă, însă, să fie afectată de numărul mare de tarife ale administraţiei portuare, despre care companiile şi asociaţiile profesionale susţin că sunt prea ridicate faţă de alte porturi concurente.

În acest sens, Consiliul Concurenţei recomandă simplificarea politicii tarifare a administraţiilor şi diminuarea numărului de tarife practicate, pentru a reduce costurile de transport, ceea ce va creşte traficul de mărfuri şi va atrage noi fluxuri comerciale.

„Totodată, este necesară stabilirea, printr-un act normativ, a unei marje rezonabile de profit, în contextul în care majoritatea administraţiilor portuare sunt organizate ca societăţi comerciale, dar au un rol dublu, desfăşurând atribuţiile de autoritate publică încredinţate de stat şi activităţi comerciale. Drept urmare, separarea celor două tipuri de activităţi este esenţială”, mai arată studiul.

Printre recomandările realizate de Consiliul Concurenţei se numără elaborarea unei strategii de transport naval care să integreze toate tipurile de transport: naval, feroviar şi rutier, fiind necesară reabilitarea căilor ferate din port şi conectarea lor cu infrastructura europeană. Astfel, timpul de tranzit şi costurile de transport s-ar reduce, în beneficiul consumatorilor.

De asemenea, strategia ar trebui să valorifice potenţialul de transport de care dispune România şi să promoveze porturile naţionale şi serviciile oferite, dată fiind poziţionarea ca platforme majore de hub şi tranzit. În acest sens, trebuie finalizat Master Planul de dezvoltare al portului Constanţa şi monitorizate investiţiile.

Viitorul este al digitalizării

Autoritatea de concurenţă mai recomandă digitalizarea operaţiunilor portuare, implementarea de soluţii de automatizare a fluxurilor de mărfuri şi conectarea comunităţii portuare publice şi private.

„Digitalizarea activităţilor din porturi, inclusiv implementarea unui sistem Port Community System (PCS) care va eficientiza activităţile şi procesele, va reduce timpii de lucru şi va integra companiile de pe lanţul logistic. În plus, implementarea unor soluţii informatizate de gestionare a traficului rutier, corelate cu crearea de parcări adiacente porturilor, ar descongestiona traficul rutier din interiorul porturilor”, precizează autorii studiului.

Referitor la cadrul normativ şi la procedurile administrative din domeniul naval, acestea trebuie revizuite şi simplificate, inclusiv prin adaptarea programului de lucru şi creşterea numărului personalului alocat.

„O altă recomandare vizează închirierea terenurilor portuare pe baza utilizării danelor de către companii, a strategiei comerciale şi a planurilor de investiţii ale administraţiilor portuare, pentru a facilita intrarea unor noi companii, crescând, în final, concurenţa. În prezent, închirierea terenurilor favorizează companiile care deţin elemente de suprastructură pe acele terenuri, ceea ce duce la încheierea unor contracte pe perioade mari de timp”, mai arată raportul.