Seceta a afectat traficul de mărfuri pe Canalul Dunăre - Marea Neagră

275

Articole de la același autor

Seceta cumplită care s-a abătut asupra Europei în această vară – cea mai gravă din ultimii 500 de ani – a afectat debitul Dunării. Adâncimea fluviului a coborât, pe mari distanțe, sub nivelul minim de navigație în condiții de siguranță, de 2,5 metri. Din acest motiv, transportatorii au fost nevoiți să încarce barjele chiar și mai puțin de jumătate, pentru a evita eșuarea lor.





Într-un aviz către navigatori emis pe data de 29 iulie, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați le aducea la cunoștință că: „În această perioadă, situația hidrologică cu ape mici, cu tendințe de scădere va conduce la apariția unor probleme în desfășurarea navigației pe întregul sector românesc al Dunării. În aceste condiții, AFDJ Galați depune eforturi deosebite pentru întreținerea șenalului navigabil. Toți armatorii au obligația să instruiască comandanții de nave și de convoaie pentru corelarea pescajelor de încărcare cu condițiile de navigație existente în punctele critice din sectoarele de Dunăre tranzitate.”



În ultimele luni, AFDJ Galați a executat un volum mare de lucrări de drag pe șenalul navigabil al Dunării, pentru a asigura adâncimile minime de navigație. Iată, prin avizul din 29 august 2022, navigatorii au fost informați că, pe Dunărea fluvială, între kilometrul 783+500 și kilometrul 785 se execută, pe timp de zi și de noapte, lucrări de dragaj cu draga „Comana 1”, împingătoarele „IP N1130” și „Mihai Bravu”, pentru asigurarea adâncimilor de navigație recomandate de Comisia Dunării.

În anul 2022, traficul pe canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari a fost influențat pozitiv de recoltele bune de cereale obținute de România, Serbia, Ungaria și Bulgaria în anul precedent, care au făcut să crească disponibilitățile pentru export. Apoi, după invadarea Ucrainei de către trupele Federației Ruse, canalele navigabile din România au devenit una dintre principalele rute de transport pentru mărfurile ucrainene, astfel că, în prezent, ponderea lor a ajuns la 24% din traficul total. În prezent, Ucraina a devenit principalul beneficiar străin al acestor căi de transport.



Cerealele și minereurile domină traficul


„În primele opt luni ale anului 2022, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au scăzut din cauza secetei care a afectat debitul Dunării - a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Mihaela Coroiu – specialist PR, în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 25,96 milioane de tone capacitate, cu 0,52% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2021. În schimb, au fost transportate 11,453 milioane de tone de mărfuri, cu 6,12% mai puțin decât în perioada ianuarie – august 2021.”



În structura mărfurilor, cerealele dețin primul loc, având o pondere de 42%. În primele opt luni din anul 2021, ponderea lor era de 46%. Grupele de mărfuri situate pe locurile următoare sunt: minereurile – 33%, produsele energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 13%, produsele chimice - 5%, metalul și produsele din metal - 4%, alte produse (inclusiv ciment) – 2%, echipamentele - 1%.



Principalul beneficiar al canalelor navigabile


În continuare, traficul de mărfuri derulat în contul altor țări deține cea mai mare pondere în traficul total: 65%. În ianuarie – august 2021, acesta era de 57%. Această dinamică reflectă rolul strategic tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

Din totalul de 11,453 milioane de tone de mărfuri derulate în primele opt luni din 2022, în contul României au fost transportate 35%, pentru Ucraina – 24%, Serbia - 21%, Bulgaria - 8%, Ungaria - 4%, Republica Moldova – 3%, Austria – 3%, Germania – 1% și Croația – 1%. Se remarcă prezența tot mai mare a mărfurilor tranzitate în contul Ucrainei, pe canalele navigabile și prin portul Constanța, aceasta devenind cel mai mare beneficiar străin al acestei rute de transport. Până la încheierea războiului, Ucraina va fi nevoită să recurgă la calea ocolitoare, prin România, pentru o mare parte din importurile și exporturile sale.

În perioada ianuarie – august 2022, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 16.824 de unități navale, cu 0,18% mai puține decât în aceeași perioadă din 2021, din care: 11.249 de barje, 2.758 de șlepuri, 77 de nave fluvio-maritime, 2.712 remorchere împingătoare și 28 de nave de pasageri.



Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 455 de nave, din care: 20 de împingătoare, 341 de barje de diferite tipuri, 89 de șlepuri și 5 ceamuri.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3167 secunde