Seceta și lipsa irigațiilor din agricultura românească afectează traficul de mărfuri pe Canalul Dunăre – Marea Neagră

180
• 16.246 unități navale au tranzitat canalele navigabile în primele șase luni din 2020

Pare surprinzător, dar pandemia Covid-19 și recesiunea economică au afectat prea puțin traficul fluvial de mărfuri și pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari. În schimb, seceta cumplită din această vară, care a afectat grav culturile de grâu, orz, ovăz și rapiță de pe mai mult de 1,5 milioane de hectare din țara noastră, a dus la scăderea semnificativă a exporturilor de cereale derulate cu apă.

În schimb, Serbia, Ungaria și Bulgaria, care nu și-au distrus, precum România, sistemele de irigații construite în timpul regimurilor comuniste, au disponibilități importante de cereale pentru export, din recolta acestui an. Din păcate pentru canalele navigabile și portul Constanța, golul lăsat de cerealele românești în traficul de mărfuri nu a putut fi acoperit de cerealele exportate de fermierii sârbi, unguri și bulgari.

Traficul de mărfuri, în ușor declin

„În primele opt luni ale anului 2020, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o ușoară diminuare - a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu - director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 23,098 milioane de tone capacitate, cu 0,47% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2019. Au fost transportate 10,976 milioane de tone de mărfuri, cu 2,27% mai puțin decât în ianuarie – august 2019.”

În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 39%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: minereurile – 37%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 12%, produse chimice - 5%, metal și produse din metal - 4%, ciment – 2%.

Rolul european al canalelor navigabile

În primele opt luni ale anului 2020 s-a produs o semnificativă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie – august 2019 acesta era de 55% din total, în primele opt luni din 2020 a sărit la 64%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

Din totalul de 10,976 milioane de tone de mărfuri derulate în primele opt luni din 2020, în contul României au fost transportate 36%, pentru Serbia - 32%, Ungaria - 16%, Bulgaria - 10%, Austria – 2%, Croația – 2%, Germania și Republica Moldova – câte 1%.

În primele opt luni din 2020, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 16.246 unități navale, din care: 10.941 barje, 2.605 șlepuri, 58 nave fluvio-maritime, 2.638 remorchere împingătoare și 4 nave de pasageri.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Investiții în transportul fluvial

Rolul transportului fluvial de mărfuri și de persoane va crește în următorul deceniu. Planul național de investiții și relansare economică elaborat de Guvernul Orban prevede investiții semnificative, de peste 4,1 miliarde de euro, pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, a căilor navigabile, pentru asigurarea condițiilor optime de navigație pe întreaga Dunăre, pe tot timpul anului.

Deja, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică două proiecte de investiții din industria portuară. Unul are în vedere extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) și sistematizarea dispozitivului feroviar al portului (etapa I). Valoarea investiției este 68.817.813 lei, inclusiv TVA. În prezent, portul Calafat dispune de o capacitate de trafic 270.000 tone de mărfuri și poate primi nave cu o capacitate maximă de 2.000 tdw.

Cel de al doilea proiect de investiții are în vedere creșterea capacității de operare a portului Brăila. Vor fi executate lucrări de modernizare și reabilitare a infrastructurii portuare din incinta bazinului „Docuri”. Valoarea investiției este 127.136.310,28 lei, inclusiv TVA.


Brăila este unul dintre cele mai mari porturi fluvio-maritime românești și este inclus în rețeaua TEN-T globală. În bazinul „Docuri” se operează cereale cu instalațiile silozului, mărfuri vrac și cereale cu macaralele de cheu. Locația este utilizată și pentru iernatic, putând primi circa 150 de nave. Ambele investiții sunt finanțate din fonduri europene, nerambursabile. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3728 secunde