Turiștii de pe navele de croazieră se plâng: "N-avem ce vedea la Constanța!"

"Portul Constanța începe să devină o destinație favorită în turismul de croazieră" - declara în 2007, Jose Campos, secretarul general al Asociației Porturilor Mediteraneene de Croazieră "Medcruise".

Efectul crizei
Într-adevăr, numărul turiștilor sosiți la Constanța cu navele de croazieră a evoluat de la 1.540 de persoane, în anul 2002, la 24.000 de persoane, în 2007, și la 31.000 de persoane, în 2008.
Criza economică a provocat un vremelnic, dar major regres, numărul pasagerilor coborând la 15.000, în 2009, pentru a urca la 21.300, în 2010.
În intervalul 2007 - 2010, numărul escalelor făcute de navele de pasageri în portul Constanța a avut următoarea dinamică: 2007 - 77 escale (dintre care 42 ale navelor maritime și 35 ale celor fluviale); 2008 - peste 80 de escale; 2009 - 48 de escale; 2010 - 58 de escale (75% dintre ele fiind ale navelor maritime).

Între Constanța și Odessa
În 2011, vor sosi mai multe nave de croazieră la Constanța, cu mai mulți turiști? Am încercat să aflăm răspunsul de la cei mai importanți agenți economici din acest domeniu.
Compania "Phoenix Shipping & trading" deține cea mai mare cotă de pe piața serviciilor de agenturare a navelor de croazieră. Constantin Șoimu, coordonator pe acest segment de activitate, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", că, față de anul 2010, când "Phoenix" a contractat 22 de escale ale navelor maritime, în prezent are doar 16 escale contractate. Desigur, până la sfârșitul lunii martie este timp să se mai încheie câteva con-tracte, dar așteptările nu sunt prea mari.
Compania "Danubius Travel" este cel mai important tour-operator de pe piața turismului de croazieră. Ea furnizează excursiile, vizitele pe uscat ale turiștilor sosiți în portul Constanța.
Virgil Stan, managerul croazierelor, afirmă că, pentru 2011, sunt contractate deja 28 de escale, cu 15.000 de turiști, dintre care 10.000 vor face excursii. Compania continuă negocierile, estimând că numărul escalelor contractate va urca la 40, până în luna aprilie.
Pe baza datelor preliminarii nu se poate spune dacă traficul de croazieră de la Constanța va fi cel puțin la nivelul celui din 2010. Dacă, la noi, lucrurile nu sunt clare, în schimb, Odessa a anunțat că numărul escalelor va crește în 2011. Portul ucrainean are contractate 78 de escale ale navelor de croazieră străine (dintre care 33 ale navelor de linie), cu opt escale mai multe decât anul trecut. Printre navele care și-au anunțat venirea sunt zece (dintre care trei de linie) care vizitează pentru prima oară acest port.

Vizită pe fugă
Constanța nu este în competiție cu Istanbul, Varna, Odessa, Ialta, Sevastopol, Soci, Batumi și alte porturi de croazieră de la Marea Neagră. Dimpotrivă, are numai de profitat dacă acestea reușesc să atragă mai multe nave, pentru că unele dintre ele vor dori să facă o escală cât de scurtă și pe țărmul românesc.
Multe dintre porturile de la Marea Neagră și Dunăre au un potențial turistic ridicat, pe care turiștii de pe toate continentele încep să-l descopere. Constanța nu se numără, însă, printre ele.
Tour-operatorii, cei ce organizează vizitele pe uscat în timpul escalelor, au prea puțin de oferit. Turiștii străini pot alege între o excursie pe fugă la Palatul Parlamentului, din București, ori în Delta Dunării, la Tropaeum Traiani sau cetatea Histria, între un tur al orașului Constanța și un prânz cu spectacol folcloric la "Nunta Zamfirei" ori o degustare de vinuri la Murfatlar. Totul trebuie să se încadreze într-un interval de maximum 12 ore, cât durează escala.
De ce doar atât, pentru că oferta este prea săracă, afirmă agenții economici din branșă. "La sfârșitul vizitelor în Constanța, i-am auzit de multe ori pe turiștii străini spunând că n-au avut ce vedea" - a declarat Con-stantin Șoimu.
Faptul că escalele din porturile Istanbul și Odessa durează două - trei zile spune totul.

Întrebări la care nimeni nu răspunde
Cum să atragem mai multe nave de croazieră și mai mulți turiști străini la Constanța?
Ce-ar trebui să facem pentru ca șederea lor să fie mai lungă, iar în acest timp să cheltuiască mai mult? La aceste întrebări ar trebui să răspundă primăriile, Consiliul Județean și Ministerul Turismului. Spre exemplu, am vrea să auzim că Primăria Constanța se implică în refacerea zonei peninsulare a orașului și a Cazinoului, că le reintroduce în circuitul turistic.
Degeaba portul Constanța are cel mai modern terminal de pasageri de la Marea Neagră, degeaba vor spori facilitățile acordate navelor, dacă pe uscat nu e nimic de vizitat în scurtul răgaz de 12 ore.
Tour-operatorii se gândesc să ducă turiștii cât mai departe de Constanța, pe Valea Prahovei, bunăoară. Nenorocirea este că mulți dintre ei sunt septuagenari sau octogenari, care nu rezistă la un drum de o zi pe șoselele proaste ale României.

Exemplul primarului din Istanbul
Prin alte orașe-porturi de la Marea Neagră, autoritățile au o cu totul altă atitudine față de turismul de croazieră. Îmi amintesc că, în 2009, când a izbucnit criza economică, primarul din Istanbul s-a întâlnit cu toți cei ce se ocupă de această afacere, pentru a stabili ce trebuie făcut să nu scadă numărul de nave și de turiști.
Din păcate, n-am auzit ca primarul Constanței să fi organizat o acțiune asemănătoare, nici pe timp de creștere economică, nici măcar în vremuri de criză. O astfel de discuție era cu atât mai necesară, cu cât administrația locală deține 20% din acțiunile Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța și un loc în consiliul de administrație al acesteia.
În 2010, în stațiunea Mamaia, a avut loc cea de a 36-a ediție a adunării generale a Asociației Porturilor de Croazieră Mediteraneene – MedCruise, una dintre cele mai importante reuniuni internaționale găzduite de orașul-port Constanța și prima pe tema turismului pe mare. Străinii prezenți la respectiva reuniune au remarcat lipsa oricărei colaborării între administrația locală și autoritatea portuară.