Polițiștii Zorilă, Costea și Drăguț - deferiți DNA-ului, restul de 40 de persoane din dosarul "Rutiera" rămân în anchetă la Parchet

După aproape trei luni de la trimiterea dosarului polițiștilor de la Rutieră acuzați de fapte de corupție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, pe motiv că ancheta este lovită de nulitate absolută pentru că a fost efectuată de un organ necompetent, procurorul care s-a ocupat de caz a hotărât ce trebuie făcut în continuare.

Chiar dacă magistrații Curții de Apel Constanța decretaseră că "procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța ce a efectuat urmărirea penală nu avea competența după calitatea persoanei, această neregularitate neputând fi acoperită și putând fi invocată pe tot timpul procesului penal, inclusiv din oficiu, fiind sancționată cu nulitatea absolută a tuturor actelor procedurale și procesuale efectuate de organul judiciar necompetent", iată că procurorul de caz, respectiv Zarafina Puiu, nu este de aceeași părere. Din punctul ei de vedere, ancheta nu este lovită de nulitate absolută. Prin urmare, procurorul a decis ca dosarul "mega-corupției" de la Poliția Rutieră să fie disjuns, o parte dintre suspecți, Ion Zorilă, Gheorghe Costea și Marian Drăguț (care aveau atribuții de control), urmând a fi cercetați de DNA - acolo unde va fi trimisă partea din dosar și probele în acuzare ce îi privesc, pe când celelalte persoane (polițiști și civili), 40 la număr, rămân a fi cercetate în continuare de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța și DGA.

Soluția judecătorului Epure vs. decizia procurorului
Judecătorul Marius Epure, cel care a dat soluția, a admis, pe 6 august, excepția invocată de apărătorii celor 11 polițiști și 3 civili reținuți, în urma judecării recursului privind emiterea pe numele acestora, de către Tribunal, a mandatelor de arestare preventivă.
Avocații au fost primii care au sesizat că ancheta a fost efectuată de un organ necompetent, motivând că o parte dintre polițiștii cercetați aveau funcții și atribuții de control. În atare situație, urmărirea penală ar fi trebuit efectuată de DNA și nu de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, așa cum s-a și întâmplat în fapt. Jude-cătorii Tribunalului au respins această excepție, arestându-i pe cei 14, însă la recurs, Curtea de Apel a detonat bomba, aruncând în aer întreg dosarul.
În motivarea judecătorului Marius Epure se face vorbire despre poli-țistul Ion Zorilă, care avea funcție și atribuții de control, cel care, practic, i-a salvat pe toți de rigorile legii și i-a scos pe cei 11 agenți de la Rutieră și trei civili din arest.
"Se constată că dosarul de urmărire penală privește fapte săvârșite de mai mulți inculpați și învinuiți aflate atât în legătură de conexitate, cât și în legătură de indivizibilitate, situație în care competența revenea organului de urmărire penală cu grad superior, care în cauză este Direcția Națională Anticorupție, funcționând autonom în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența acestui organ de urmărire penală rezultă pe de o parte din faptul că cel puțin unul dintre învinuiții cauzei, respectiv numitul Zorilă Ion, potrivit fișei postului depusă la dosar, avea funcție de control, având atribuții funcționale de control ierarhic al agenților de Poliție Rutieră din subordine, mențiune înscrisă în atribuțiile funcționale sub sintagma «controlează agenții de poliție rutieră în teren». Acest învinuit avea calitatea de funcțio-nar public cu funcție de control într-o instituție publică centrală, Ministerul Administrației și Internelor, și funcționa în cadrul unei formațiuni de poliție la nivelul unității administrativ-teritoriale cu rang de municipiu, respectiv în cadrul Biroului pentru siguranța circulației în mediul urban Constanța, unde avea funcția de șef de schimb", se specifică în motivare.
Potrivit judecătorului Marius Epure, acest lucru atrăgea competența de efectuare a urmării penale de către DNA, atât în ceea ce îl privește pe Ion Zorilă, cât și pe ceilalți învinuiți sau inculpați în cauză. De asemenea, magistratul precizează că necompetența organului care a efectuat urmărirea penală atrage după sine nulitatea întregii anchete: "Această sancțiune se aplică tuturor actelor procedurale și procesuale efectuate de organul de urmărire penală necompetent, respectiv a actelor de constatare, a actelor de dispoziție și administrare a probelor, a actelor procesuale de începere a urmăririi penale și punere în mișcare a acțiunii penale și pe cale de consecință și asupra întocmirii actului de sesizare a instanței cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive".
Cu toată această motivare, care vorbește de la sine, procurorii au decis ca ancheta în acest dosar să continue. Rămâne de văzut ce va decide DNA-ul, pe de o parte, cât și ce deznodământ va avea anchetarea celorlalte 40 de persoane care, iată, rămân să fie cercetate în continuare de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța.

Acuzațiile aduse polițiștilor
În luna iunie, zeci de polițiști și jandarmi au descins la 50 de adrese în vederea efectuării perchezițiilor într-un dosar în care au fost vizați 39 de subofițeri de la Serviciul Poliției Rutiere și patru civili, acuzați de comiterea infracțiunilor de luare de mită și dare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu, folosirea în orice mod direct sau indirect de informații ce nu sunt destinate publicității, permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații și fals intelectual.
Saci cu documente au fost ridicați și de la sediul Serviciului Poliției Rutiere Constanța.
Potrivit Direcției Generale Anticorupție, încă de la începutul lunii februarie 2009, existau indicii de comitere a infracțiunilor menționate mai sus.
Urmare a cercetărilor efectuate în perioada februarie - iunie 2009 (în special interceptări și filaje), s-a stabilit că agenții de poliție, în mod repetat, au încălcat atribuțiunile de serviciu, favorizând anumite per-
soane, prin neaplicarea măsurilor legale la regimul circulației pe drumurile publice, traficându-și influența pe lângă alți colegi, în scopul de a nu fi aplicate sancțiuni unor contravenienți.
De asemenea, au permis accesul la informații care nu sunt destinate publicității unor persoane neavizate, au intervenit în favoarea unor per-soane pentru a nu le fi întocmit dosar penal sau pentru a nu li se suspenda permisul de conducere, au omis intenționat inserarea în conținutul procesului verbal de contravenție a unor elemente esențiale, în vederea creării posibilității făptuitorilor de a contesta și, ulterior, de a obține anularea respectivului proces verbal, au procedat nelegal la anularea unor amenzi de circulație.
Cu ocazia perchezițiilor efec-tuate, au fost ridicate de la locațiile menționate mai multe unități de calculator, documente și înscrisuri, sume de bani, precum și alte bunuri necesare soluționării cauzei.