Secrete din "bucătăria" Poliției Constanța

Pentru a găsi un tâlhar, un violator sau, mai nou, un hoț din locuințe, polițiștii au nevoie, în majoritatea cazurilor, de un portret robot al celui zărit de victimă sau de vreun martor. Tehnicianul criminalist Narciz Bejinariu, unul dintre cei doi specialiști ai Poliției Constanța care desenează, zi de zi, fețele infractorilor, ne-a dezvăluit câteva dintre "secretele" schițării unui portret de răufăcător.

Tehnicianul criminalist Narciz Bejinariu lucrează de 20 de ani în Poliția Constanța, în cadrul Serviciului Criminalistic, dintre care ultimii șapte și i-a petrecut desenând, pe calculator, portrete robot ale infractorilor. Mai exact, de când la nivelul Poliției Române a fost implementat programul Imagetrak, un sistem de recunoaștere facială. Astfel, în 2004, la nivel central a fost realizată o bază de date cu toți infractorii care au "acționat" în țara noastră sau cu cei suspectați de comiterea unor infracțiuni, cu persoane dispărute sau necunoscuți decedați, iar la nivelul fiecărui inspectorat județean au fost specializați polițiști în realizarea de portrete robot; imaginile rezultate sunt apoi comparate cu pozele aflate în baza de date a Poliției.

Contribuția Constanței: peste 11.000 de infractori
Până în prezent, respectiva bază de date cuprinde peste 500.000 de persoane. Numai ofițerii Inspectoratului Județean de Poliție Constanța au introdus, în ultimii ani, peste 11.000 de infractori care au comis fapte în județul nostru. Astfel că, așa cum li se explică și victimelor sau martorilor, există numeroase persoane cu care portretele pot fi comparate. Sau, în cazul în care suspectul nu se află deja în baza de date, anchetatorii vor întocmi un cerc de suspecți, ținând cont de asemănarea cu desenul realizat, din persoanele din anturajul victimei. Cel mai important este, însă, după cum a subliniat Narciz Bejinariu, "ca martorul sau victima să dea informațiile așa cum le rememorează; dacă nu este sigur, mai bine spune acest lucru".

Există și "portretul vorbit"
Polițiștii recurg la realizarea unui portret robot în peste 90% din infracțiunile cu violență, respectiv în tâlhării sau violuri și, în ultima perioadă, inclusiv în furturile din locuințe, atunci când există vecini care au văzut ceva. "În medie, realizăm două portrete robot pe săptămână, dar sunt săptămâni când realizăm unul singur sau când avem două sau trei portrete robot pentru un singur caz, căci pe lângă victimă, care poate este în stare de șoc și nu ne poate oferi prea multe detalii, sunt și martorii. Sunt situații când portretele realizate de martori nu seamănă cu cel al victimei, așa că, împreună cu cei doi, facem un singur portret, care să aibă și semnalmentele pe care victima poate nu și le amintește", a afirmat specialistul.
Portretul robot este realizat doar dacă victima a văzut fața autorului; în cazul în care i-a văzut chipul doar din profil sau își amintește alte caracteristici, precum statura, mersul ori vocea, este realizat un chestionar, așa numitul "portret vorbit". De multe ori, parcurgând chestionarul, ne-a mărturisit polițistul, victimele își reamintesc aspecte de care nici nu erau conștiente că le-au reținut.

Portretul robot nu este fotografia infractorului!
"Nu avem pretenția că portretul robot reprezintă o fotografie. Reprezintă o tipologie de imagini a elementelor faciale a persoanei care a săvârșit o faptă penală. După ce realizăm portretul, întrebăm persoana dacă seamănă cu autorul și dacă procentul este de peste 50%, considerăm că și tipologia este destul de bine structurată pentru a oferi o pistă colegilor noștri. Pe de altă parte, sunt și colegi care spun, după ce au prins autorul, că portretul robot nu seamănă deloc cu el", a explicat tehnicianul criminalist.
Comparația cu imaginile aflate în baza de date a Poliției Române se face, printre altele, în funcție de așa numitele puncte nodale. "Identificarea persoanelor căutate se face după criterii gen înălțime, greutate, semne particulare, dar cel mai important, utilizând un algoritm de potrivire facială, pe baza a 80 de puncte nodale, prin care se măsoară distanța dintre ochi și nas, dintre nas și gură, mărimea gurii etc. Aspecte care, să nu spunem că sunt unice, țin de o tipologie și sunt caracteristice fiecărei rase", a adăugat polițistul. În urma comparației, programul poate să evidențieze asemănările cu cel mult 100 de infractori din baza de date.

Și victimele mint!
Victima trebuie să fi depășit șocul emoțional în momentul în care oferă datele pentru realizarea acestui portret. De aceea, nicio victimă nu este luată la întrebări imediat după ce s-a petrecut fapta. Abia după ce depășește momentul poate să-și amintească mai multe detalii.
Pe de altă parte, criminaliștii țin cont și de factorii care pot influența capacitatea de reținere a victimei sau martorilor: vârsta, starea de sănătate, mediul ambiental (dacă era întuneric sau autorul era în depărtare). "Cei mai mulți sesizează ochii autorului. Restul feței, gura, nasul, par să nu mai conteze, chiar dacă nu au fața acoperită", a precizat criminalistul.
Există, pe de altă parte, cazuri când victimele denaturează imaginea pe care au reținut-o. "Un factor de care trebuie să se țină cont este reprezentat de conflictele pe care victima sau martorul le-a avut cu anumite persoane din anturaj. Este posibil, dacă are pică pe cineva, să descrie respectiva persoană. Sau, în special persoanele în vârstă, din bunăvoință, din dorința de a ne oferi cât mai multe date, apelează la elementele faciale ale unor cunoștințe. Discutăm, în aceste cazuri, de denaturări prin adiție", a mai afirmat Narciz Bejinariu, adăugând că acesta este unul dintre motivele pentru care li se atrage atenția celor care descriu portretele robot asupra importanței datelor oferite de ei.

Semnele particulare, esențiale în găsirea unui infractor!
Tehnicianul criminalist Narciz Bejinariu a subliniat că oamenii legii sunt ajutați foarte mult, în momentul în care caută un infractor, de semnele particulare. De aceea, este bine să țineți minte dacă agresorul sau hoțul care a pătruns în casă avea tatuaje sau alte semne distinctive. "Ne ajută foarte mult dacă victima sau martorii țin minte dacă autorul avea semne din naștere, gen pete, chiar dacă sunt situate pe față, mâini sau alte părți ale corpului, tatuaje, cicatrice, tăieturi. Sau dacă are gropiță în bărbie, ochi de o culoare deosebită, care ies în evidență, pomeții sau structura osoasă foarte evidențiată", a explicat specialistul.