Ilie Floroiu, legenda vie a atletismului românesc: „Statul nu se gândește la problema sportului”

În urmă cu 47 de ani, acesta obținea recorduri la Naționale și la Europene, pe distanțele de 5.000, respectiv 10.000 de metri. Aceste recorduri stau încă în picioare, pentru că nimeni nu a reușit să le doboare. 

Despre cum se vede sportul constănțean și despre când ar putea fi doborâte acele recorduri, ne spune chiar Ilie Floroiu în rândurile următoare.

- Am reprezentat România la foarte multe concursuri internaționale. Mi s-a cântat imnul de nenumărate ori și drapelul României s-a ridicat. Era un sentiment de emoții, bucurii, satisfacții. Vreau să leg sportul constănțean de sportul românesc, pentru că nu putem să nu legăm Constanța de România. Pot să spun că sportul constănțean este într-o oarecare derivă și că nu mai există rezultatele care se obțineau în urmă cu mulți ani. Totuși, ne menținem pe linia de plutire și acest lucru se întâmplă datorită oamenilor care trăiesc fenomenul, îl înțeleg și chiar vor să rămână ceva în urma lor. Adică performanțele sportive.

- Eu sunt foarte dezamăgit pentru că cei care ne conduc, statul român, nu se gândesc la problema sportului. Pe vremuri, se spunea că sportul este cel mai bun ambasador al României și era o prioritate națională. Sportul de performanță, dar și cel de masă trebuie să fie legate neapărat de educație, pentru că un elev sportiv este mult mai responsabil față de un elev obișnuit. Atunci când un elev sportiv intră într-o arenă, este responsabil, este singur și astfel trebuie să își atingă scopul pentru care a mers acolo. Pot să spun că am participat la peste 100 de concursuri internaționale.

- Aceste recorduri au împlinit 47 de ani. Peste trei ani și jumătate, se va împlini jumătate de secol. Cel de la 5.000 de metri a fost stabilit pe defunctul stadion Republicii, unde acum este o aripă a Parlamentului României, iar celălalt, de la 10.000 de metri, a fost stabilit la Praga, la Campionatul European. Recordurile sunt stabilite pentru a fi doborâte. Și eu aștept de foarte mult timp să se întâmple acest lucru. Aproape că mi s-au lungit urechile de atâta așteptare. Este greu să spun eu dacă vor mai rezista un an, doi sau șapte. Dorința mea este să trăiesc și să văd persoana care doboară măcar unul dintre aceste două recorduri.

- Există, ei aleargă și la maraton. Este adevărat că nu sunt atât de mulți, iar performanțele nu mai sunt la un nivel ridicat. În urmă cu aproximativ două luni, la proba de maraton de la Campionatul Național a fost doborâtă cea mai bună performanță națională. Nu a fost record, ci cea mai bună performanță.

- În primul rând, pentru a putea realiza ceva în acest sport trebuie să ai puțină nebunie, și aici mă refer la nebunie pozitivă. Trebuie să faci sacrificii pentru a ajunge la marea performanță. De asemenea, pot să spun că nici condițiile materiale nu mai sunt cum au fost acum câțiva ani de zile. Nici noi, generația dinainte de 1989, nu am avut condiții deosebite. Noi ne-am antrenat tot timpul pe fostul stadion 1 Mai, care avea zgură. Am concurat la concursurile internaționale pe stadioane cu material sintetic. Străinii aveau alte condiții față de noi. Sunt mândru că generațiile anilor 1970, 1980 și chiar mai târziu, au scos rezultate foarte bune.

- Din păcate, nu au o bază care să se ridice la un minim de standard. Există o sală la Universitatea „Ovidius“ care îmi poartă numele, dar acolo nu poți să te pregătești pentru performanță. Discutând și cu colegi de-ai mei, am aflat că sportivii s-au mai antrenat pe plajă, în parc, la Cumpăna, la 23 August și așa mai departe. Au existat zile când au plecat dimineață să se antreneze la București și s-au întors seara. Părerea mea este că nu poți să faci performanță în asemenea condiții. Dar iată că, în ciuda acestor condiții, atleții din Constanța au scos rezultate.

- Acum ceva ani, în „Badea Cîrțan“ exista un stadion din zgură la care am lucrat și eu. Acel stadion era mai puțin folosit. Acum nu mai există deloc. Eu, personal, m-am antrenat pe stadionul de la Palatul Copiilor. Era un stadion care nu era omologat. Sunt niște persoane private care investesc acolo, am văzut că au făcut și alte terenuri. Ei sunt de felicitat. Am auzit că vor face și o pistă de atletism acolo și pe mine acest lucru nu poate decât să mă bucure. Au făcut și o groapă de sărituri, însă eu rămân la părerea mea pe care am mai spus-o. Municipiul Constanța, la câte performanțe a avut atletismul, merită un stadion competitiv. Cel mai potrivit ar fi să îl facă în „Badea Cîrțan“, astfel încât să se organizeze acolo campionate naționale, dar și campionate internaționale. Sunt convins că foarte multe competiții ar putea fi organizate la Constanța. Noi avem o poziție care ne pune peste orice oraș din țară. Avem stațiunea Mamaia, avem marea. Ar fi benefic și din punct de vedere economic. Am vorbit cu mulți președinți de federații care spuneau că dacă se construiește Sala Polivalentă, dacă am avea un stadion de atletism, dacă am avea un bazin de înot, toți ar dori să organizeze competiții la Constanța, pentru că se ajunge aici foarte ușor de la București și în primul rând fiecare poate să îmbine utilul cu plăcutul.