Lică Gherghilescu: "Vrem ca Teatrul «Căluțul de Mare» să devină o casă caldă pentru tineri"

Simona ANGHEL

Vineri, 13 Decembrie 2024, 00:00

745

Articole de la același autor

Zully Mustafa: "Noi, la catedră, nu suntem doar niște livratori de conținut"

14 Noiembrie 2024

Vezi mai multe

Pe maestrul Lică Gherghilescu l-am reîntâlnit la cea mai recentă premieră a Teatrului pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare” din Constanța – „O, ce veste minunată!”, într-o dispoziție cu totul specială. Pe de o parte, pentru că spectacolul este unul cu totul deosebit, de o candoare aparte, păpușile întruchipând povestea biblică a nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. Iar pe de altă parte, pentru că din distribuția acestei premiere face parte și Ianis Gherghilescu, nepoțelul mult așteptat, al cărui gângurit l-a însuflețit chiar pe Iisus, în momentul nașterii.

- Ne mai despart doar câteva zile de intrarea într-un nou an, așa că ar fi nimerită o succintă retrospectivă. Cum a fost anul 2024 pentru Teatrul „Căluțul de Mare”?

- Un an liniștit, un an fructuos, cu multe evenimente, reușite, după reacția publicului. Am început cu „Privighetoarea” după Andersen, un spectacol cu foarte mare succes la public. L-am jucat și în aer liber, de Ziua Copilului, pe 1 iunie, deci nu în condiții de scenă, cu lumini și efecte, dar s-a bucurat de același succes.

Apoi, binecunoscutul basm „Micul Prinț”, urmat de un spectacol pentru tineret, „Vicleniile lui Scapin”, de Moliere. Zilele acestea am venit în întâmpinarea Crăciunului cu un spectacol pe care eu mi l-am dorit demult să-l facem și de-abia acum s-a materializat – „O, ce veste minunată”. Un spectacol dedicat Nașterii lui Iisus.

Nu în ultimul rând, pe 5 decembrie am avut și o premieră tot pentru publicul tânăr, un spectacol de poezie și muzică tânără, inspirat din poeții români contemporani.

2024 a fost un an mai fructuos decât celelalte, pentru că și sălile au fost arhipline la toate genurile de spectacole. Și ne bucură foarte mult că au început să se obișnuiască să vină și la evenimentele pentru tineret pe care noi le oferim în week-end, după-amiaza.

Și apropo de evenimente pentru tineret, ne bucurăm că am găzduit și un spectacol de jazz, cu Mike Godoroja, care și-a lansat ultimul album aici, la noi. Și avem în intenție anul viitor să facem o zi – ne gândim tot la week-end, vineri, sâmbătă sau duminică, după-amiază -, în care să facem evenimente pentru tineret, cu muzică sau lansări de poezie, cu jazz, chiar proiecții de filme de cinematecă și să stăm să discutăm înainte sau după întâlnire. Să creăm o casă caldă pentru cei tineri, unde să ne întâlnim cu plăcere și să abordăm diverse teme de discuție.

- Au venit tinerii și v-au sugerat deja… direcții?

- Nu, dar noi am făcut pasul și sunt convins că în urma întâlnirilor pe care le vom avea și a dezbaterilor pe care le vom provoca, vor avea curaj să ne sugereze diverse teme. De altfel, acesta este și scopul: de a-i aduce mai aproape de noi și de a le asculta doleanțele, pentru ca, mai apoi, ele să se regăsească pe scena teatrului. De asemenea, vrem să reamenajăm acest hol, ca să fie și mai primitor.

- La ce festivaluri ați participat în 2024?

- Nu au fost la fel de multe ca în anii anteriori, pentru că festivalurile implică deplasări lungi și noi am ținut să nu lipsim foarte mult de-acasă, unde avem solicitări de spectacole zilnic. Trupa este atât cât este, nu ne plângem, pentru că facem față. Dar o deplasare la festivalurile de la Timișoara sau de la Cluj, unde am mai fost în anii anteriori, implică trei-patru zile de absență, deci o săptămână practic am lipsi. Și nu ne-am putut permite luxul acesta. La cele mai apropiate, cum este Galațiul, ne-au sugerat să venim cu spectacole recente, cu o echipă restrânsă, și noi am răspuns că nu ne încadrăm în această condiție.

Principalul nostru scop este să jucăm pentru copiii noștri, pentru tineri, pentru educația lor. Nu exclud festivalurile, dar nu le punem pe primul plan. Când avem spectacole pe care considerăm că merită să le ducem la un festival atunci ne vom înscrie. Acasă este publicul nostru: și beneficiar, și critic.

- Aveți deja planurile pentru anul cultural 2025?

- Ca structură vor fi la fel ca în 2024, cam același gen de spectacole. Și asta pentru că în proiectul de management al directorului Aurel Palade se regăsesc vreo trei spectacole pentru copii și unul pentru tineret. Pe care noi le alternăm, dacă, spre exemplu, este aniversat vreun autor, atunci încercăm să montăm acel autor. Sau dacă facem un spectacol de poezie, pe care am vrea să-l permanentizăm, ca poezia să revină pe scenă și tinerii, dacă nu citesc, măcar să asculte muzică și poezie modernă.

Din ce am discutat cu directorul Aurel Palade, o să avem la începutul anului o premieră cu un spectacol după Matei Vișniec. Am mai avut „Povestea degețelului”, tot al lui Matei Vișniec, dar acum vom face un spectacol după o altă piesă – „Omul de zăpadă care vrea să se întâlnească cu soarele”. Un spectacol pentru copii foarte frumos! Și cred că tot din Vișniec vom aduce un spectacol pentru tineri, pe care eu, cu mai mulți ani în urmă, l-am făcut cu studenții mei la absolvire, la licență - „Caii la fereastră”. Deci s-ar putea ca anul viitor să avem două spectacole de Matei Vișniec, unul din marii noștri dramaturgi. Și încă două spectacole cu păpuși și actori, pentru cei mici, pe care urmează să le stabilim după ce vom primi și bugetul. Cam acestea ar fi planurile la acest moment.