Amelia Stănescu: "Ne vom strădui să facem din Constanța un hub cultural"

-O întrebare directă și abruptă încă de la început! Pentru cititori Amelia Stănescu este o poetă care a publicat primul volum de poezii în ultimul an de liceu, adică prin 1993, care a citit și citește cu pasiune și a continuat să scrie poezie și să împărtășească dragostea de literatură pe oriunde au purtat-o pașii. Organizator de evenimente culturale, Amelia Stănescu a încercat să anime viața orașului tomitan, antrenând scriitori, artiști din domenii diferite ale artei prin propunerea de diverse proiecte culturale, sincretice, de cele mai multe ori. Apropiată în mod special de muzica de jazz, lansările ei de carte au fost un mariaj fericit al poeziei cu muzica. Totodată, Amelia Stănescu este și cadru universitar, doctor în filologie, cu o vechime deja de 20 și un pic de ani la catedră.

-Sunt director/manager interimar. Bănuiesc că întrebarea dumneavoastră se referă la proiectele culturale, iar acestea, așa cum este firesc, continuă programele majore ale instituției, propunând, în egală măsură, proiecte noi, atractive, inedite, care să sporească numărul utilizatorilor și să potențeze vizibilitatea Bibliotecii în comunitate. Ne vom strădui să facem din Constanța un hub cultural, cu o diversitate de evenimente culturale ce vor antrena elevii, liceenii județului Constanța: „Clubul de lectură”, „Cenaclul Bibliotecii”, ateliere de scriere creativă, spectacole de poezie și muzică, lansări de carte, dezbateri/ mese rotunde, concursuri literare adresate tinerilor/ copiilor talentați. Am lansat deja proiectul „Biblioteca iese din comunitate”: am fost la „Doors Club”, unde bibliotecarii noștri poeți au urcat pe scenă și au strălucit în lumina reflectoarelor. Tot legat de acest proiect, „Biblioteca iese din comunitate” este acțiunea pe care urmează să o facem pe 11 decembrie 2024, când vom merge la Școala cu clasele I-VIII din satul Piatra (comuna Mihail Kogălniceanu) care nu are mai mult de o sută și un pic de cărți în total. Cu ajutorul unor prieteni de suflet, care au înțeles nevoile acestor copii și care au dat curs propunerii noastre de a ne sprijini financiar, se vor oferi cărți, piese de mobilier (dulap, rafturi pentru cărți) și dulciuri. Biblioteca va ajunge, deopotrivă, în spații mai puțin convenționale - în spitale, cămine de bătrâni, orfelinate, parcuri, piațete, la Penitenciarul din Poarta Albă. Biblioteca desfășoară deopotrivă evenimente legate de „Memoria, identitatea și tradiția dobrogeană”, valorizând și promovând patrimoniul cultural material și imaterial; organizează manifestări legate de evenimente istorice și aniversare - Ziua Dobrogei, Ziua Constanței, Ziua Culturii Naționale, Ziua Bibliotecarului român, Noaptea Bibliotecii și multe altele. Pentru că am amintit de Ziua Dobrogei, anul acesta, pe 14 noiembrie 2024, s-a lansat, în cadrul programului „Memorie, identitate și tradiție dobrogeană” o bijuterie tipografică, albumul „Transhumanța. Izvoare și mărturii”, ai cărui editori sunt dr. Corina-Mihaela Apostoleanu și dr. Luminița Stelian. Tot de Ziua Dobrogei, s-a lansat numărul festiv al revistei Bibliotecii, „Biblion”, care nu mai fusese tipărită de trei ani.

-Da. Sunt foarte multe și diversificate proiectele pe care le-am propus pentru anul 2025, dar lucrul pe care țin să îl subliniez este cel referitor la faptul că toate aceste nenumărate și diversificate activități/ evenimente/ proiecte ale Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța există datorită colectivului instituției noastre, format din oameni talentați, cu o bogată experiență profesională, dăruiți cu har și generozitate, cu pasiune pentru meseria pe care o desfășoară. Mulțumim pentru încrederea și sprijinul financiar pe care ni le acordă proiectelor/programelor noastre şi Consiliului Județean Constanța, în subordinea căruia activăm.

-La momentul actual, avem aproximativ 800.000 de unități de bibliotecă. Da, sunt mulți oameni care înțeleg faptul că o carte trebuie să circule de la un cititor la altul și, prin intermediul donațiilor pe care le fac, cărțile acestea ajung la utilizatori, fie în bibliotecă, fie date către biblioteci din județ, care nu au suficiente volume. Avem donații de carte cu care vom merge pe 11 decembrie 2024 la Școala din satul Piatra, tocmai pentru că am aflat că au foarte puține cărți acolo.

-Dacă mai sunt interesați constănțenii de lectură? Ceea ce mă bucură și emoționează teribil de mult e atunci când îi văd în bibliotecă, și acest lucru se întâmplă aproape zilnic. Văd mereu grupuri de școlari cu cărticele în mână care învață poezii pe de rost, care citesc din cărțile bibliotecii și care au har în a povesti ceea ce au citit, încât ești pur și simplu impresionat. Copiii sunt o minune. Și avem foarte multe lucruri frumoase de învățat de la ei.

- La sala de împrumut pentru adulți se solicită în special thriller, suspans, beletristică, iar la sala de împrumut pentru copii - benzi desenate, enciclopedii și cărți de aventură.

-Sunt membră a Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România din anul 2000. Proiectele propuse comunității au fost foarte multe de-a lungul anilor, de la recitaluri de poezie, lansări de carte, dezbateri culturale, spectacole de muzică și poezie, până la festivaluri de literatură.

-Îmi amintesc că aveam multe emoții în ultimii ani de liceu, când participam la o emisiune a unui post de televiziune local, 57 Plus. Au trecut foarte mulți ani de atunci. Telespectatorii interveneau în direct, citeau un poem personal, iar mie îmi revenea misiunea delicată de a-mi spune părerea. A fost cu adevărat o provocare! Îmi amintesc, de asemenea, cu mare plăcere, de o perioadă scurtă, de dinainte de pandemie, când am ținut o emisiune la radio, de câteva minute, despre evenimentele cultural-artistice, cu precădere despre concertele urbei sau despre cărțile citite.

-Proiectele, activitățile mele culturale au fost în marea lor majoritate independente, nu derulate în cadrul unei „organizații locale”. E foarte adevărat, însă, că invitații mei, scriitorii cooptați la evenimente, au fost și membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Multe dintre manifestările culturale organizate s-au derulat sub egida Asociației „KULTurale”, a cărei fondatoare este poeta Iulia Pană. Nu ne-am propus „schimbări radicale”, ci pur și simplu să promovăm literatura română, să aducem în fața publicului constănțean scriitori de referință, pe care orașul nostru nu îi promovase îndeajuns, în ciuda valorii lor incontestabile. Aș aminti aici întâlnirile realizate la „Doors Club”, în Constanța, cu Bogdan Ghiu, Anca Mizumschi, Ioana Drăgan, Ștefan Caraman, Jean-Lorin Sterian. Am pus un accent deosebit pe promovarea scriitorilor tineri, pe descoperirea și cultivarea tinerelor talente. O altă provocare și un proiect de anvergură a fost organizarea festivalului „Printemps des Poètes” / „Primăvara poeților” la Constanța și în localitățile Mangalia, Ovidiu, Eforie Sud, Techirghiol, Medgidia, între anii 2007-2009. Atunci am introdus multe proiecte inedite. Iulia Pană a venit cu côté-ul ei artistic din zona artei plastice, a fotografiei, a muzicii electronice: desene realizate de tineri artiști în urma poeziilor ascultate, o noapte de maraton poetic într-o librărie, poezie mixată pe muzică de club, licitație de obiecte personale ale scriitorilor invitați la festival pentru a reuși să strângem bani să putem merge cu daruri la un cămin de bătrâni, vizită cu scriitorii de la revista Tomis la Penitenciarul Poarta Albă pentru că acolo deținuții au o revistă unde publică propriile producții literare.

-Oamenii frumoși spiritual, cei de la care avem ce învăța sau în povestea cărora ne regăsim; cei care au harul de a te provoca intelectual, de a stârni în tine nevoia de cunoaștere; cei care te farmecă prin bogăția cunoștințelor pe care le-au acumulat; cei care știu să facă din cuvântul obișnuit POEZIE.

-Nu am tradus mult, nu m-am axat pe acest lucru, doar când a fost cazul și când mi-a plăcut ceva în mod deosebit și era necesar într-un anume context. De pildă, în 2023, am organizat la Torino, împreună cu poetul Max Ponte - un admirator fervent al literaturii române, o seară de poezie feminină românească, invitând poete, membre ale Uniunii Scriitorilor din România din geografii literare diferite (Constanța, București, Timișoara). La librăria „Belgravia” din Torino a avut loc o întâlnire emoționantă cu comunitatea românească de acolo, dar și cu participarea comunității italiene, poete de origine italiană; pentru acest eveniment a fost nevoie de traducerea poemelor dintr-o limbă într-alta. Din versiunea în limba engleză a liricii lui Petar Tchouhov - unul dintre cei mai puternici poeți din literatura bulgară actuală, am tradus în limba română mai multe grupaje de poezie, unul dintre ele va apărea în această perioadă la revista „Ex Ponto”.