"Constanţa are încă un uriaş potenţial neexploatat la justa valoare!"

Despre starea mediului de afaceri în acest colţ de ţară, la mal de mare, în interviul acordat de directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA) Constanţa, Ruxandra Serescu.

- Doamnă director general, care e pulsul economiei constănţene? Punem în valoare portul, îl exploatăm la potenţialul maxim?

- Judeţul Constanţa a fost, în 2022, în Top 5 naţional din punct de vedere al economiei. Încă nu am datele centralizate pe 2023, dar sunt convinsă că ne menţinem în plutonul fruntaş. Şi, pentru că aţi adus vorba despre port, da, acest obiectiv de importanţă strategică al României are un potenţial uriaş de creştere. A fost un an foarte bun pentru firmele cu activitate în domeniu, s-a văzut în cifrele de afaceri şi în profiturile raportate.

Vreau să vă spun că, recent, am condus o delegaţie constănţeană la Istanbul, într-o misiune economică, în care am promovat serviciile portului Constanţa. Am avut alături de mine şi de echipa de la CCINA, reprezentanţi ai Administraţiei Porturilor Maritime, ai Administraţiei Canalelor Navigabile, dar şi din mediul privat. Am vizitat târgul Europort, dar şi Camera de Navigaţie din Turcia.

- Bun, v-aţi întâlnit, cum s-ar spune, cu omologii turci. Sunt mai isteţi decât noi?

- N-aş spune mai isteţi, ci poate mai organizaţi, mai implicaţi, mai solidari. Să vă dau un singur exemplu: doar camera de navigaţie din Turcia are peste 11.000 de membri, pornind de la micul pescar şi până la cel mai puternic armator!

Am avut întâlniri importante cu reprezentanţi ai Turkish Chamber of Shipping: Tamer Kıran, preşedintele Consiliului de Administraţie, alături de alţi lideri din sectorul maritim turcesc, precum Başaran Bayrak, Metin Demir (Zonguldak), Arslan Keleş (Karadeniz Ereğli), Vedat Doğusel (Kocaeli) și Oğuz Ünlüer (Karadeniz Ereğli). În cadrul discuţiilor purtate, am abordat subiecte esenţiale pentru relaţiile româno-turce în domeniul navigaţiei şi administraţiei portuare, cu precădere tarifele de tranzitare a strâmtorilor turceşti, evidenţiind astfel oportunităţile de colaborare şi dezvoltare a infrastructurii maritime.

În afară de a promova portul Constanţa, noi am mai avut un obiectiv, acela de a discuta cu potenţiali participanţi la ediţia de anul viitor a Maritime Business Week, eveniment pe care vrem să îl creştem în valoare de la an la an.

- Microîntreprinderile au avut cea mai mare pondere în peisajul general al anului economic 2023. Ce pârghii deţine CCINA Constanţa pentru susţinerea micilor întreprinzători?

- Aşa este, în Topul firmelor pe anul 2023, microîntreprinderile au avut cea mai mare pondere, iar noi, ca instituţie, oferim o gamă extrem de largă de servicii pentru a le ajuta să progreseze, să performeze. În acest sens, organizăm periodic cursuri, seminarii gratuite, dezbateri pe diverse teme, în care avem ca lectori invitaţi cu expertiză în domeniu.

Îi consiliem pe aceşti mici întreprinzători, îi îndrumăm pe partea de Registrul Comerţului, le explicăm procedurile de înregistrare la OSIM, ce înseamnă protejarea unei mărci, dar le prezentăm şi oportunităţile de finanţare.

Tot în acest sens, avem în derulare un parteneriat cu Prefectura Constanţa, dar şi cu multe alte instituţii de stat, iar în cadrul reuniunilor comune, sunt oferite informaţii foarte preţioase referitoare, de exemplu, la legislaţia vamală, fiscalitate, protecţia muncii, primul ajutor sau, mai nou, hărţuirea la locul de muncă.

Nu în ultimul rând, în sesiunile de networking, aducem faţă în faţă firme din diverse domenii, cu scopul de a se cunoaşte, de a relaţiona, de a-şi prezenta una alteia serviciile prestate. Firme partenere se pot identifica în cadrul întâlnirilor business to business, sunt firme din străinătate care caută colaboratori pe diverse domenii în România, iar noi intermediem aceste conexiuni.

- Aţi amintit de fiscalitate, marea durere a firmelor, fie că sunt mai mici sau mai mari. România nu are predictibilitate în acest domeniu, Codul Fiscal e modificat şi paramodificat, iar românii suferă în tăcere. Au ieşit în stradă pentru puşcăria lui Dragnea, pentru tot felul de prostii, dar pentru fiscalitate…

- Aceasta este o mare problemă a economiei României, pe care şi preşedintele Camerei Naţionale, Mihai Daraban, o semnalează ori de câte ori are ocazia, în evenimentele la care participă. Această lipsă a predictibilităţii afectează deopotrivă şi pe micii întreprinzători, şi marile companii. Bineînţeles că ne dorim să atragem mari firme, multinaţionale, care să creeze plus valoare, să nu rămânem la nivelul de societate doar de consum. Din păcate, Codul Fiscal este actual normativ din România care a suferit şi suferă în continuare cele mai multe modificări. Camera a făcut sesizări, a depus amendamente. Fără predictibilitate, când tot modifici cotele de impozitare, cotele de TVA, agenţii economici nu-şi pot face planuri pe perioade mai mari. Ştiţi foarte bine problemele cu e-TVA, e-transport, e-factura. Nu poţi implementa peste noapte aceste sisteme complexe. În loc să simplifice procedurile, statul mai rău îi aglomerează pe cei din contabilitate.

- N-ar fi mai bine să copiem şi noi un sistem fiscal funcţional? Pentru prima oară, susţin plagiatul!

- Şi preşedintele Mihai Daraban este de părere că ar trebui să copiem un mecanism care şi-a demonstrat eficienţa. Simplu şi performant. Aici e cheia: performanţa! Nu ai rezultate, nu poţi progresa.

Dar, să ştiţi că încă există interes din partea companiilor străine, şi nu doar pentru activitatea din port. Am primit delegaţii din ţări europene şi de pe alte continente, interesate de colaborări pe linie de turism, agricultură, energie eoliană, schimb de experienţă universitară. Trebuie să fim optimişti şi să vedem şi aspectele pozitive. Judeţul Constanţa are încă foarte mult potenţial neexploatat, iar atunci când avem oaspeţi din străinătate, îi punem faţă în faţă cu firme autohtone din domeniu. Lucrurile se pot schimba în bine, sunt convinsă.

- Avem, la Constanţa, un număr mare de firme radiate, în insolvenţă, în faliment. Nu se pricep constănţenii la afaceri sau ce se întâmplă?

- La acest capitol, trebuie să ţinem cont de dinamica generală. Într-adevăr, pe de o parte, sunt firme care se închid, unele în reală dificultate, altele care au ajuns la un anumit plafon, iar pe de altă parte, se deschid altele. Poate că ar fi de speriat aceste cifre dacă nu s-ar face paralelismul amintit.

- Dar cu tânăra generaţie, ce facem cu tânăra generaţie? Cât interes mai există pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial? Ne angajăm copiii casieri la Tarom sau îi ajutăm să-şi pornească propriile afaceri?

- Fără îndoială, copiii trebuie îndrumaţi, poate nu chiar din ciclul gimnazial, dar sigur din cel liceal, spre spiritul antreprenorial. Noi avem parteneriate încheiate cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu Universitatea „Ovidius”, organizăm împreună tot felul de evenimente, târguri în care copiii cumpără, vând, le explicăm apoi ce pot face cu banii. Copiii de astăzi sunt investitorii de mâine. Unii au afacerile în sânge, chiar şi fără studii, şi au succes. Alţii înfiinţează o firmă, cred că e simplu, dar apoi văd nu prea e aşa, nu se pricep să o administreze, nu înţeleg cum funcţionează şi ajung inevitabil la faliment. Sunt mulţi care pleacă la drum fără experienţă, fără educaţie, fără informaţii şi se pierd pe traseu. De aceea, ar trebui să aibă măcar cunoştinţe minimale despre administrarea unei afaceri, iar educaţia antreprenorială ar trebui începută de timpuriu.

- Constanţa are elevi de excepţie, olimpici, medaliaţi în concursuri internaţionale, pe care, din păcate, peste ani, nu-i mai regăsim pe aici. Ce-i de făcut pentru a ne păstra head-urile şi pentru a nu cădea în mediocritate?

- Mirajul plecării în străinătate încă mai dăinuie, apoi mai există mari companii în Bucureşti sau Cluj care îi racolează pe cei mai buni absolvenţi, le oferă posibilităţi de câştig mult mai mari decât la Constanţa. Sunt mulţi factori care intervin în această chestiune delicată: salarii, mediu de viaţă, posibilităţi de dezvoltare etc.

Există însă şi români care se întorc acasă şi încep o afacere. Unii reuşesc, alţii au mai puţin succes, iar pe cei din urmă încercăm să îi consiliem, atunci când ne cer sfatul, cât mai bine. Împreună putem face lucruri frumoase, acesta este şi sloganul CCINA Constanţa!

- Doamnă director general, mult succes în activitate!

- Vă mulţumesc!