Concurs CCR spune că doar Parlamentul poate hotărî suspendarea președintelui

CCR a dat publicității, astăzi, pe site-ul instituției, motivarea deciziei din 9 iulie prin care a respins ca inadmisibilă cererea lui Traian Băsescu de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre el și Parlament ca urmare a suspendării sale din funcție. 

"Chiar dacă s-ar considera că numai Curtea Constituțională, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, prevăzut de normele constituționale ale art.142 alin.(1), poate califica faptele imputate președintelui ca fiind sau nu fapte grave de încălcare a Constituției, Parlamentul nu poate fi împiedicat în exercitarea dreptului de a suspenda sau nu din funcție pe președinte, indiferent de avizul pozitiv sau negativ al Curții, aviz care are un caracter strict consultativ. În cadrul procedurii de suspendare a președintelui reglementată de art. 95 din Constituție, rolul Curții Constituționale încetează odată cu emiterea avizului consultativ. Efectele suspendării constau în întreruperea mandatului prezidențial până la validarea rezultatului referendumului de către Curtea Constituțională", susțin judecătorii constituționali. 

Curtea arată că, în jurisprudența sa, concretizată prin decizia din 28 ianuarie 2005, a statuat că un conflict juridic de natură constituțională dintre autorități publice presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor".

Astfel, Curtea reține că autorul sesizării susține, în principal, că ''în data de 6 iulie, Parlamentul a dispus suspendarea din funcție a președintelui, ignorând cu bună știință una din condițiile esențiale prevăzute de art. 95 alin.(1), respectiv săvârșirea unor fapte grave prin care președintele României să încalce prevederile Constituției''. 

"Aceste prevederi constituționale sunt de natură a releva responsabilitățile președintelui în respectarea Constituției, reglementând, totodată, o procedură care scoate în evidență o modalitate directă de control a Parlamentului asupra sa. Astfel, textul constituțional sus citat stabilind că, pentru a putea fi suspendat, președintele trebuie să săvârșească fapte grave de încălcare a Constituției, lasă la latitudinea Parlamentului suspendarea sau nu a acestuia, chiar și în situația în care a săvârșit astfel de fapte. (...) Este adevărat, însă, că Legea fundamentală nu definește noțiunea de fapte grave", se mai spune în motivare. 

Judecătorii arată că, de aceea, cu ocazia avizului consultativ din 2007 privind propunerea de suspendare din funcție a președintelui, Curtea a statuat că ''pot fi considerate fapte grave de încălcare a prevederilor Constituției actele de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care președintele ar împiedica funcționarea autorităților publice, ar suprima sau ar restrânge drepturile și libertățile cetățenilor, ar tulbura ordinea constituțională ori ar urmări schimbarea ordinii constituționale sau alte fapte de aceeași natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare''.