Ce aduc nou alegerile din 2016. Câți parlamentari va avea Constanța

Anul 2016 aduce două momente electorale importante pentru români, mai exact, alegerile locale și cele parlamentare. Primele ar urma să aibă loc în luna iunie, iar celelalte în luna noiembrie. Deocamdată, nu au fost stabilite datele exacte ale acestora însă regulile "jocului" au fost modificate din timp. Alegerile legislative din 2016 vor fi diferite față de cele din 2008 și 2012. În privința alegerilor locale, noua legislație prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin și alegerea consilierilor locali și județeni pe liste, așa cum s-a întâmplat și în 2012. În schimb, noua lege prevede că președinții de consilii județene nu vor mai fi aleși prin vot direct, ci din rândul consilierilor județeni, prin votul majorității.

În ceea ce privește alegerile parlamentare, din toamna acestui an, legislația prevede revenirea la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004. În 24 februarie 2015, Comisia de Cod Electoral a decis revenirea la votul pe listă și renunțarea la sistemul de vot uninominal folosit în ultimele două alegeri legislative. Klaus Iohannis a promulgat legea alegerilor parlamentare pe listă pe 20 iunie 2015. Potrivit acesteia, va fi câte un deputat la 73.000 locuitori și un senator la 168.000 locuitori, astfel ajungând la un număr de 308 deputați și 134 senatori. Practic, această modificare legislativă va duce la o scădere a numărului de parlamentari. Astfel, vor fi aleși 308 deputați, plus 18 deputați ai minorităților, și 134 de senatori. Legislativul va număra 466 de deputați și senatori, față de 588, câți au fost aleși în 2012. Diaspora va fi reprezentată în continuare de patru deputați și doi senatori.

În ceea ce privește județul Constanța, potrivit ultimului recensământ, acesta are 630.000 de locuitori. Așadar, reiese că vor fi nouă deputați în loc de 14 câți sunt acum și patru senatori în loc de șase.

Modificări au fost aduse și în privința sistemului de vot fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să își exprime opțiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secțiilor de votare, ci operatorului unui calculator, iar sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă și-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secție și dacă și-a mai exercitat dreptul la vot la același scrutin.

În baza rezultatelor generate de sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare poate opri de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării și persoana care și-a pierdut drepturile electorale.

De asemenea, poate îndruma alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat în altă parte sau nu a fost înscris în registrul electoral. Pentru implementarea acestui proiect, este nevoie ca minimum 30.000 de persoane să fie instruite pentru a fi operatori ai sistemului, AEP demarând o campanie de recrutare în acest sens.

O altă noutate la alegerile legislative din acest an, dar doar la cele parla-mentare, o constituie votul prin corespondență pentru românii din străinătate. Acest tip de vot reprezintă o alternativă echivalentă a votului la secția de votare și se exercită prin intermediul serviciilor poștale.

AEP a realizat și a publicat un clip informativ cu descrierea procedurilor și a formalităților care trebuie îndeplinite de cei care își vor exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în afara țării și care poate fi vizionat pe pagina oficială de Facebook a AEP, pe site-ul și canalul de Youtube ale instituției.