IPP propune eliminarea consiliilor județene din circuitul repartizării banilor de la bugetul de stat

Institutul pentru Politici Publice (IPP) susține într-un comunicat de presă că, în timp ce agenda publică este ocupată în întregime de criza de la nivel central, peste 2.500 de localități din România nu mai au bani pentru supraviețuire.
"Dezvoltarea localităților din România depinde fundamental de relațiile politice pe care le au primarii cu președinții de Consilii Județene și cu Guvernul – aceasta este concluzia după analiza tuturor datelor financiare cu privire la resursele marilor localități din România pe ultimii 2 ani în care exercițiul financiar este încheiat (2007, 2008)", precizează IPP.
În urma unei ample analize privind o serie de date finan-ciare (sumele de echilibrare repartizate anual de la bugetul de stat către bugetele locale, fondurile repartizate din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, respectiv fondurile de rezervă ale Consiliilor Județene la nivelul ultimilor ani), IPP susține "cu argumente incontestabile" opiniile privind influența politică fundamentală din România asupra modului în care se direcționează resur-sele financiare pentru dezvoltarea localităților din România.
Potrivit IPP, "pe de o parte s-a răspândit la nivelul tuturor palierelor administrației publice locale teza că numai prin relații politice se poate determina suplimentarea fondurilor localităților, ceea ce face ca gradul de încredere într-o reformă autentică în domeniu să fie extrem de redus". Apoi, Institutul pentru Politici Publice precizează că "situația actuală a fost scăpată total de sub control", primarii luând, săptămânal, drumul Bucureștiului pentru a face lobby în vederea suplimentării resurselor.
La baza acestor afirmații stau cifrele de la nivelul ultimilor ani, precum și interviurile cu peste 25 de primari de municipii mari din țară, realizate de institut în luna mai 2010, afirmă IPP.
În acest context, IPP propune cinci măsuri pentru "stoparea confiscării procesului de dezvoltare financiară locală de către politicieni și modernizarea comunităților locale".
În primul rând, IPP susține necesitatea ca Guvernul să dezvolte mecanisme prin care să oblige comunitățile locale să își crească ponderea veniturilor proprii până la minimum 50% din bugetul localității. Apoi, partidele politice trebuie să încurajeze comasarea localităților care nu au venituri proprii suficiente, pentru a preveni iminente cazuri de faliment în administrația locală.
Cea de-a treia măsură se referă la aplicarea riguroasă a formulei de repartizare a sumelor provenind din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, concomitent cu eliminarea Consiliului Județean din acest proces.
La acestea, IPP a adăugat plafonarea fondului de rezervă la dispoziția Guvernului și stabilirea prin lege a situațiilor excepționale în care banii vor fi alocați, precum și eliminarea fondului de rezervă la dispoziția Consiliului Județean prevăzut în actuala versiune a legii finanțelor publice locale.