Anxietatea face parte din viaţa noastră. Cum învingem atacurile de panică?

 

Trebuie spus clar că anxietatea face parte din viaţa noastră. Numai că trebuie să învăţăm să o controlăm. Ea poate deriva în agorafobie - teama de a te afla în spaţii aglomerate.

Cum puteţi stopa atacurile de panică şi ce puteţi face atunci când se declanşează aceste stări:

1. Nu încercaţi să vă împotriviţi atacului de panică - „Nu mă împotrivesc stărilor mele, le las să se descarce, nu va dura mai mult de 10 minute. Starea se va descărca şi mă voi simţi mult mai bine. Dacă mă voi împotrivi nu voi face decât să accentuez starea negativă şi o voi face să dureze mai mult. Cu cât mă voi încorda mai mult, cu atât voi face să crească anxietatea. Mă las dus de val, totul va trece mult mai repede dacă nu mă împotrivesc. Las timpul să treacă - dacă stau liniştit, adrenalina descărcată se va metaboliza în maximum 5 minute, iar starea mea se va ameliora”.

2. Încercaţi să respiraţi abdominal.

3. Dacă sunteţi pe stradă, nu vă opriţi din mers. Mişcarea va contribui la consumarea energiei suplimentare care există în corp.

4. Administraţi-vă sugestii pozitive - „Nu se va întâmpla nimic, starea se va descărca de la sine fără sa se întâmple nimic”.

5. Opriţi-vă gândurile – „Inspir adânc şi spun STOP (fac asta cu voce tare sau în gând), încerc să vizualizez semnul STOP (mai ales atunci când sunt în casă, stau, nu fac nimic şi gândurile că se va întâmpla ceva vin din senin)”.

6. Ancoraţi-vă în prezent – „Îmi concentrez atenţia pe un obiect din jur – dacă se întâmplă în casă, schimb camera, merg în alta şi încerc să fac ceva simplu (spăl vase, etc) sau număr de la 100 la 1. Dacă mi se întâmplă în afara casei încerc sa intru în vorbă cu cineva, dar nu despre stările mele”.

Trebuie să învăţaţi că :

1. Anxietatea face parte din viaţă;

2. Anxietatea nu este un inamic, trebuie doar să ştim cum să o controlăm;

3. Atacurile de panică constituie un fenomen frecvent, chiar şi la persoanele care nu au probleme psihice;

4. Simptomele psihice resimţite în timpul crizelor corespund accelerării ritmului cardiac şi ritmului respirator şi nicidecum unui atac cardiac sau cerebral;

5. Tensiunea din muşchii intercostali poate explica durerile toracice, adesea interpretate ca o angină pectorală;

6. Accelerarea ritmului cardiac şi respirator modifică gazele dizolvate în sânge (alcaloză). Aceste schimbări metabolice explică simptomele psihice ale angoasei, care nu sunt cauzate de nebunie;

7. Simptomele se manifestă la cea mai mare parte a oamenilor printr-o accelerare respiratorie voluntară, timp de două – trei minute;

8. Angoasa poate fi amplificată de unele gânduri catastrofice sau sub influenţa unor evenimente destabilizatoare.