Când devine mâncarea un dușman pentru sănătatea copiilor

352

Articole de la același autor

40% dintre copiii din România sunt obezi, iar efectele acesteia se reflectă în starea de sănătate a celor mici. Lipsa exercițiilor fizice și alimentația haotică, bazată pe alegeri alimentare de tip fast food sunt asociate cu un risc crescut de morbiditate și mortalitate. Acest risc include apariția bolilor cardio-vasculare, a hipertensiuni, diabetului zaharat tip 2, osteoporozei și a anumitor tipuri de cancer.

În ziua de azi mulți copii consumă alimente cu multe calorii și puțini nutrienți alături de o activitate fizică redusă. Aproximativ 32% dintre copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 2-19 ani sunt cu suprapondere sau cu obezitate, dintre care 17 % fiind cu obezitate.

"Factorii de risc pentru bolile cronice ale adultului se regăsesc la vârste tinere. Obiceiurile alimentare stabilite în copilărie sunt prezente în adolescență, facilitând PRIORITAR necesitatea intervenției timpurie privind crearea unui stil de viață sănătos.

Statusul corporal poate fi clasificat în subponderal, normo-ponderal, cu suprapondere și cu obezitate. Indicele de masă corporală (IMC) este un instrument util de estimare a statusului corporal individual. IMC reprezintă raportul dintre greutate (kg) și talie la pătrat (m2). Termenii de suprapondere și obezitate descriu greutăți corporale care sunt mai mari decât ce e considerat normal pentru o anumite talie, în timp ce subpoberal descrie o greutate mai mică decât cea normală pentru talia corespunzătoare. Aceste categorii reprezintă un ghid și unele persoane cu IMC normal pot suferi de o boală. Deoarece copiii și adolescenții sunt în creștere, IMC este proiectat pe grafice specifice pentru sex și vârstă sub formă de percentile. Percentilele indică situarea relativă a IMC-lui unui copil față de poziția standard", explică dr. Cristina Mihai, medic primar pediatru, șefa secției de pediatrie din cadrul Spitalului Județean Constanța.

Evitați alimentele de la fast food!

Majoritatea alimentelor de la fast food-uri au cantități scăzute de vitamina C, fier, vitamina A și cantități crescute de grăsimi, colesterol și sodiu. Totuși, unele meniuri oferă un echilibru nutrițional, scăzut în grăsimi cum ar fi sandwich cu pui la grătar, lapte degresat sau salatele, fără adaosuri de dressinguri bogate în grăsimi și sare.

"Dacă cel mic mănâncă doar alimentele încărcate în grăsimi și glucide, atunci părinții ar trebui să reducă din mesele luate la restaurantele fast-food. Aterosleroza, obstruarea arterelor cu lipide, începe din copilărie și este influențată de aportul de grăsimi din alimentație. Mesele luate la restaurantele fast-food trebuie păstrate pentru ocazii speciale și nu ca mese de rutină. Dacă alimentația familiei este echilibrată și cu un conținut de grăsimi scăzut, un hamburger cu cartofi prăjiți ocazional nu va fi dăunător, dar consumul frecvent al alimentelor cu multe grăsimi, cum ar fi hot-dog, burger și cartofi prăjiți este nesănătos pentru adulți și copii.

Aceste asocieri între dietă și sănătate se orientează pe îmbunătățirea alegerilor nutriționale și a activității fizice. Aceste asocieri oferă, de asemenea, oportunități importante pentru reducerea bolilor prin modificări ale alimentației și creșterea activității fizice", a completat medicul.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5673 secunde