Concurs Cum să tratăm alergiile de primăvară

Dincolo de bucuria că primăvara a venit în sfârșit și la noi, cu temperaturi ridicate și mult soare, unii dintre noi s-ar putea să stăm mai mult cu nasul în batistă în această perioadă. Strănut, ochi injectați, probleme la respirație, pete pe piele, toate acestea apar atunci când intră în scenă alergia de primăvară.
Alergia este o reacție imuno-logică specifică la o substanță inofensivă în mod obișnuit, o substanță care nu deranjează majoritatea persoanelor. În general, persoanele care au alergii sunt sensibile la mai mult de o substanță. Tipurile de alergeni care produc reacții alergice includ polenurile, particulele de praf, sporii de pământ, produsele pe bază de cauciuc, veninul de insecte sau alte medicamente.
Oamenii de știință sunt de părere că tendința de a fi alergic se moștenește, semnificând o mai mare posibilitate de a fi alergic la unul sau mai mulți alergeni. Cu toate acestea, în ultimii ani, poluarea și substanțele chimice din numeroase lucruri care ne înconjoară au dus la o creștere alarmantă a diagnosticelor de alergii.
În mod obișnuit, sistemul imun funcționează ca un sistem de apărare al organismului împotriva agenților invadatori, de exemplu bacterii sau virusuri. Cu toate acestea, în majoritatea reacțiilor alergice, sistemul imun răspunde la o falsă alarmă.
Semnele și simptomele alergiei sunt cunoscute multor persoane: strănutăm, avem nasul înfundat, tușim, ne curge nasul, ne ustură ochii, avem pleoapele inflamate, lăcrimăm. La început am putea să credem că este vorba despre o banală răceală. De aceea, dacă presupusa "răceală" se prelun-gește, ar trebui să consultăm medicul. Acesta va încerca să elimine posibilele alte cauze ale rinitei sau conjunctivitei sezoniere. Pentru început, este recomandat să evităm fumatul și orice alte lucruri agresive față de căile respiratorii: praful, acarienii, animalele cu păr.

Tratamentul "de toate zilele"
Pentru a combate alergia nu este neapărat necesar să ne îndopăm de medicamente, ci mai degrabă să evităm expunerea la sub-stanțele care duc la apariția crizelor. De asemenea, ar trebui să evităm animalele de companie al căror păr ne provoacă adesea crize. Alergicii la acarieni trebuie să aspire regulat covoarele și să folosească un detergent special pentru spălarea lenjeriilor. Re-curgerea la medica-mente este necesara în cazul persoanelor care au crize foarte des sau în mo-mentul în care evitarea alergenilor este aproape imposibilă. Anti-histaminicele și antiinflamatoarele permit con-trolarea simptomelor alergiei, însă administrarea este bine să se facă numai în urma unui consult medical. Există și o tehnică eficientă care permite diminuarea reacțiilor alergice ale corpului: desensi-bilizarea. Pentru a se realiza, în decursul mai multor ședințe, medicul alergolog injectează în organismul persoanei afectate cantități din ce în ce mai mari de alergen pentru a învăța corpul să-l tolereze.

Chimicalele din dormitoare triplează riscul de alergie la copii
Copiii sunt până la de trei ori mai predispuși să dezvolte afecțiuni precum astm sau febra fânului, din cauza substanțelor chimice folosite în unele vopsele pentru pereți sau în unele soluții de curățenie. De asemenea, substanțe chimice dăunătoare se găsesc și în jucăriile de plastic sau în ambalaje.

Prea multă curățenie strică
Prea multă curățenie din dorința de a crea un mediu steril crește, se pare, riscul de alergii. Potrivit dr. Guy Delespesse, directorul Laboratorului de Cercetări în Alergologie de la Universitatea din Montreal, creșterea alarmantă a numărului alergiilor este cauzată și de obsesia curățeniei. "Există o relație inversă între nivelul de igienă și incidența alergiilor și a bolilor autoimune. Cu cât este mai steril mediul în care crește un copil, cu atât crește riscul ca acesta să dezvolte alergii sau probleme de imunitate de-a lungul vieții", precizează medicul.