Intoleranța la histamină poate produce numeroase dereglări în organism

Persoanele care sunt diagnosticate cu intoleranţă la histamină trebuie să ştie că în organismul lor există un dezechilibru între acumularea și degradarea acestei substanţei în corpul lor. Înainte de toate, însă, haideţi să aflaţi ce este această histamină. Potrivit specialiştilor, este o amină care există, în grade diferite, într-o mulţime de alimente. Persoanele sănătoase pot consuma alimente bogate în histamină, fără a prezenta simptome, deoarece pot degrada histamina fără probleme.

Din păcate, sunt și persoane, care la ingestia unei cantități crescute de histamină, pot dezvolta reacții adverse. Cea mai importantă enzimă care metabolizează histamina este diaminooxidaza. Persoanele care suferă de intoleranță la histamină au o valoare scăzută a activității acestei enzime. Conform dr. Ionica Ciortan, cauza principală a intoleranței la histamină este una genetică, adică există modificări ale genelor care sintetizează diaminooxidaza, în urma cărora se generează cantități scăzute ale enzimei. Totuşi, există și anumite patologii sau medicamente care pot determină scăderea cantității de diaminooxidaza. Cele mai frecvente boli sunt sindromul de intestin iritabil, sindromul de intestin scurt sau boli inflamatorii intestinale, ca Boala Crohn sau rectocolită ulceronecrotică. De asemenea, pacienții care prezintă mastocitoză sau alergii severe pot prezenta simptome specifice intoleranței la histamină datorită excesului de histamină dat de aceste patologii.

„Alimentele bogate în histamină sunt: alcoolul și alte băuturi fermentate, alimentele fermentate și produsele lactate, fructele uscate, avocado, vinetele, spanacul, carnea procesată sau afumată, crustaceele, brânza maturată. Alimentele care declanșează eliberarea de histamină sunt bananele, roșiile, germenii de grâu, fasolea, papaya, ciocolata, citricele, nucile, coloranții alimentari și alți aditivi. Trebuie să menționez că simptomele nu sunt unele specifice. De aceea, manifestările enunțate mai jos trebuie discutate cu medicul. Diagnosticul se stabilește în urma unor analize specifice și investigații suplimentare. Cele mai întâlnite simptome sunt cele apărute la nivelul pielii- urticarie, prurit, roșeață, eczeme, piele atopică, la nivel gastrointestinal- greață, vomă, diaree, constipație, dureri stomacale, balonare, reflux, la nivel respirator și cardiovascular- dispnee, tuse, astm, congestie nazală, mucozități în gât, palpitații, sincope, tensiune scăzută. Cele apărute la nivelul sistemului nervos includ migrenele, vertijul, amețelile, insomnia, oboseala, anxietatea", a precizat medicul. În plus, femeile se pot confrunta cu

probleme la nivelul sistemului reproducător- cicluri menstruale neregulate, dureri menstruale, endometrioză.

Prezența a două simptome specifice intoleranței la histamină, împreună cu ameliorarea lor la o dietă de excludere a histaminei și la administrarea antihistaminicelor stabilește diagnosticul. Pentru a putea face, însă, acest lucru, este necesar să se excludă o alergie alimentară, să se țină un jurnal alimentar în care să se menționeze semnele și simptomele împreună cu alimentele consumate. Pentru intoleranța la histamine se poate face o analiză numită dozarea activității diaminooxidazei, care poate ridica suspiciunea de intoleranță la histamină, însă nu stabilește diagnosticul, în absența simptomelor. Cel mai important tratament este o dietă cu aport scăzut de histamină asociat cu administrarea de antihistaminice.