Vreţi dinți sănătoși? Iată avantajele şi dezavantajele folosirii aţei dentare

Toți medicii spun că o igienă orală corectă nu poate fi obținută dacă nu folosiți și metode auxiliare periajului dentar. Aceștia sunt de părere că prin perierea dinților de două ori pe zi se obține o igienă satisfăcătoare a cavității bucale, însă de multe ori zonele cele mai expuse cariilor și îmbolnăvirilor parodontale sunt neglijate prin folosirea exclusivă a periuței de dinți.

În acest sens, de-a lungul timpului s-au inventat numeroase instrumente menite să asigure curățarea eficientă a acestor zone (treimea cervicală a dinților, spațiile interdentare, spațiile subgingivale). Printre ele se numără periuțele interdentare, ața dentară cerată și dușul bucal, ultimele două fiind cele mai facile și cele mai des folosite. Potrivit dr. Ioan Alexandru Dabu, curățarea interdentară prin intermediul aței dentare este o necesitate zilnică, fiindcă placa bacteriană neîndepărtată este direct responsabilă de îmbolnăvirile parodonțiului și de apariția cariilor. „Se recomandă ca ața dentară să fie utilizată înainte de periajul dentar, pentru a permite agenților activi din componența pastelor de dinți să acționeze și în aceste spații. Alte opinii referitoare la momentul ideal pentru folosirea aței dentare marșează spre utilizarea acesteia după periajul dentar, pentru a îndepărta întâi majoritatea resturilor alimentare.

Lungimea ideală a aței dentare pentru curățarea dinților este de 45 de centimetri. Folosirea corectă a acesteia cuprinde câteva etape: înfășurarea capetelor aței dentare de degetele mijlocii; prinderea aței dentare între degetele mari și arătătoare; introducerea aței dentare în spațiile interdentare prin mișcări laterale; curățarea suprafețelor dentare prin mișcări verticale. Principalul avantaj al folosirii ațelor dentare este eficiența cu care placa dentară este îndepărtată. Lustruirea suprafețelor dentare prin acest proces, împreună cu acțiunea substanțelor active, îngreunează procesul ulterior de recolonizare bacteriană. În plus, prin curățarea spațiului subgingival se obține și o masare a țesuturilor gingivale”, a precizat medicul.

Atenţie, însă! Ața dentară nu este lipsită de riscuri. Principalul dezavantaj al acesteia este reprezentat de traumatismele posibile de la nivelul papilei dentare și al gingiei, rezultate în cazul unei presiuni exagerate. Dacă ața dentară nu se introduce în spațiul interdentar prin mișcări laterale, ci apăsând pe ea în direcția gingiei, aceasta poate leza țesuturile moi în care se oprește. În cazul în care astfel de probleme sunt întâmpinate, se pot folosi alternative ale aței dentare clasice, precum floss holders, ce fixează ața dentară între două brațe și se folosesc prin intermediul unui suport, pentru a ușura curățarea și a diminua efectele nedorite.

Pe de altă parte, dușul bucal, denumit și irigator oral, este un dispozitiv ce îndepărtează placa dentară prin pulsarea apei la nivelul suprafețelor dentare. Rezervorul acestuia se umple cu apă călduță, iar partea prin care iese apa se poziționează perpendicular pe suprafața pe care vreţi să o curățaţi. Prin utilizarea sa, se poate obține o reducere substanțială a resturilor alimentare la nivelul spațiilor dentare cu risc crescut de reținere a plăcii dentare. Avantajele sale sunt, în principal, comune cu cele ale aței dentare, dar spre deosebire de acestea, riscul de traumatism al țesuturilor moi este semnificativ scăzut. De asemenea, dușul bucal poate fi preferat de persoanele cu punți dentare sau cu aparat dentar, îndepărtarea resturilor fiind mai ușoară cu un irigator oral decât cu ața dentară.