Bulevardul Tomis, o reabilitare eșuată? Trotuare cu terase și mașini, treceri de pietoni desființate. "Tomisul trebuia să fie pietonal"

Reprezentanții Organizației pentru Promovarea Transportului Alternativ în România au analizat modul cum a fost refăcut bulevardul și au întocmit un raport în care desființează multe din soluțiile urbane alese de administrația locală, pe care o acuză de încălcare a legislației și de ignorare a cetățenilor, din buzunarul cărora sunt plătite de fapt aceste lucrări. "Înainte de începerea lucrărilor, la o întâlnire cu primarul interimar pe atunci, Dece-bal Făgădău, asociația OPTAR și-a oferit sprijinul voluntar pentru a contribui la îmbunătățirea proiectului. Cu toate acestea, administrația locală nu a dorit să bene-ficieze de acest sprijin", explică Marian Ivan, președintele OPTAR.

După ce o mare parte din lucrări au fost finalizate, arhitectul Adrian Grigorescu, voluntar OPTAR, a întocmit un raport de analiză comparând bunele practici în domeniu cu rezultatele din Constanța. Primul lucru pe care OPTAR îl repro-șează Primăriei Constanța este lipsa de transparență. "Prin ignorarea procesului de consultare publică, o obligație morală și legală, Primăria Constanța a exclus posibilitatea ca toți cetății să fie informați despre necesitatea lucrărilor și mai ales să se poată implica în adaptarea acestora la nevoile lor. Practic, chiar dacă, declarativ, reamenajarea trebuia să fie «pentru oameni», prin însăși ignorarea cetățenilor a fost evident că se va folosi tot un model tradițional de planificare. Modelele moderne de planificare pun un accent deosebit pe abordarea participativă, de la idee și până la recepția lucrărilor, existând tot timpul o colaborare între cetățeni, cei care plătesc lucrările și cei care be-neficiază de acestea, și administrație, cea care cheltuiește banii și execută lucrările", este de părere președintele OPTAR.

Potrivit acestuia, în contextul în care în Constanța ar trebui să fie implementat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, care pune accent pe implicarea cetățenilor, "modelul de lucru în cazul lucrărilor la bulevardul Tomis este unul nefericit". "Există temerea că funcționarii Primăriei Constanța nu înțeleg și nu sunt pregătiți să aplice principiile planificării mobilității urbane durabile. Din păcate, pe lângă încălcarea unor principii, administrația a încălcat și dispoziții legale", mai spune Marian Ivan.

Raportul realizat de arhitectul Adrian Grigorescu este foarte stufos, conținând 75 de pagini, cu fotografii actuale ale bulevardului, dar și cu exemple și planuri cu propuneri care nu au putut fi prezentate niciodată Primăriei Constanța. "Proiectul de amenajare a pornit cu stângul încă de la început. Anunțarea cu puțin timp înainte de alegeri, stilul de-pe-azi-pe-mâine, lipsa de transparență și comunicare, neconsultarea populației, lipsa specialiștilor în faza de proiectare și execuție, dezorganizarea, necunoașterea principiilor și politicilor moderne de amenajare a orașelor, a spațiilor publice în special, neabordarea holistică, tratarea ca proiect independent și nu ca parte a unei viziuni generale, sunt cauze care stau la baza eșecului unui proiect urban, în cazul de față, bulevardul Tomis", consideră arhitectul. Acesta spune că dacă ar fi existat o analiză profundă și o planificare durabilă, soluția ar fi fost de pietonizare a bulevardului Tomis pe lun-gimea respectivă.

Raportul face referire la pietoni, în primul rând, concluzia fiind că noul bulevard Tomis nu este prietenos pentru oameni. "Pentru acest lucru, spațiul pietonal ar trebui să asigure fluiditatea, continuitatea, siguranță și să fie atractiv. În primul rând, spațiul pietonal renovat nu prezintă continuitate. În ciuda faptului că era deja fragmentat de nenumărate străzi, proiectul a fragmentat și mai mult trotuarul prin intro-ducerea de intrări carosabile către proprietăți private. Practic, pietonilor li s-a luat prioritatea de deplasare, oferindu-se spațiul respectiv către mașini, în buna tradiție a politicilor autorităților din ultimii 20 de ani", se arată în raport. Soluția modernă aleasă în alte orașe a fost ca străzile laterale să fie întrerupte de trotuare și nu invers.

În unele zone, deplasarea pietonilor este împiedicată și de parcarea mașinilor pe trotuar, însă fără ca marcajul să fie la fel pentru toate proprietățile, ceea ce ne duce cu gândul că acesta a fost realizat dis-creționar, iar principiile au fost încălcate cu bună-știință pentru anumiți proprietari. De asemenea, amplasarea mobilierului teraselor de la bulevard strangulează spațiul pietonal și împiedică deplasarea continuă. Pietonii sunt nevoiți să ocolească zonele blocate. "Pentru asigurarea unui spațiu prietenos pentru oameni, mobi-lierul teraselor se amplasează acolo unde nu incomodează deplasarea, adică la borduri, în dreptul copacilor de aliniament. Terasele se amplasează la margine încât să permită deplasarea pietonilor fără a face slalom printre terase și copaci. Pen-tru persoanele cu deficiențe de vedere, aceste obstacole sunt periculoase. Admi-nistrația locală este obligată de normativul NP-51 să ofere trasee tactile persoanelor cu deficiențe de vedere. Aceste trasee pot fi realizate prin marcaj tactil sau prin asigurarea continuității deplasării pe lângă clădiri, garduri etc.", se mai precizează în raport.

În ce privește traversarea bulevardului, arhitectul consideră ca aberantă măsura desființării trecerii de pietoni de la Grand. "În loc să repare această măsură de descurajare a deplasărilor pietonale, proiectul realizat pe Tomis obligă în continuare oamenii să ocolească, parcurgând trei treceri și trei faze diferite de semafor pentru a traversa de la Grand pe trotuarul din fața fostului Hotel Continental. Printr-un singur exercițiu se poate ima-gina ce înseamnă asta pentru un bătrân sau pentru o persoană în scaun rulant, care trebuie să aștepte de trei ori trecerea mașinilor", recomandă Adrian Grigorescu.

Mai mult decât atât, din analiză reiese că lipsa măsurilor de calmare a traficului și frecvența rară a trecerilor de pietoni creează dificultăți în traversare și încu-rajează utilizarea Tomisului ca șosea de viteză, nu ca stradă urbană. Acest lucru devine acut mai ales după lăsarea serii când accelerația este apăsată mult peste viteza legală, punând în pericol siguranța locuitorilor și crescând poluarea fonică. În orașul modern, însă, trecerile sunt adap-tate la nevoile pietonilor, atât ca frecvență, cât și ca dimensiuni și direcții.

Vom reveni și în zilele următoare cu concluzii din raportul ORTAC cu speranța că autoritățile locale își vor însuși criticile și pentru următoarele proiecte vor ține cont atât de părerea populației, cât și a specialiștilor.