Uniunea Europeană ne bate obrazul și ne amenință cu amenzi usturătoare dacă nu învățăm să colectăm, civilizat, gunoiul. Primul pas constă în închiderea gropilor de gunoi neconforme, pe care le întâlnești la tot pasul. De aproape șase ani, de când România și-a luat angajamentul că va respecta normele de mediu așa cum se procedează în Europa, autoritățile locale au tot discutat despre închiderea gropilor de gunoi. Nu s-au grăbit să treacă și la fapte, pentru că europenii au fost "generoși", au lăsat termene îndelungate pentru îndeplinirea sarcinilor. Aceste termene se apropie însă de limită, ba chiar au și depășit-o, în unele cazuri. Astfel, până la jumătatea lui 2010 trebuia închise gropile de gunoi de la marginea comunelor. În schimb, cele de la orașe trebuie astupate până în 2012.
Vasile Petro, șeful Gărzii de Mediu Constanța (instituția responsabilă cu urmărirea procesului de desființare a acestor gropi), susține că situația este "bună" în județul nostru, în ciuda unor mici întârzieri.
Gropile de gunoi din orașe trebuie închise
Din cele aproximativ 200 de gropi neconforme de la sate, care trebuia închise în 2010, în toamna anului trecut mai erau în funcțiune cinci. "Este vorba de primăriile Cogealac, Aliman, Cobadin, Peștera și Ciobanu, dar și aici urmează să fie închise gropile de gunoi", a afirmat Petro.
Urmează rampele neconforme de la marginea orașelor Medgidia, Hârșova, Cernavodă și Techirghiol. "Groapa de la Medgidia ar fi trebuit să fie închisă în urmă cu câțiva ani, dar, din motive financiare, au primit derogări și le-a fost prelungit termenul. La Hârșova ar fi trebuit să fie închisă groapa la sfârșitul lui 2010. Când am fost în control, erau deja într-o fază avansată", ne-a spus Vasile Petro.
"Monument de gunoi al tuturor timpurilor" în Constanța
În municipiul Constanța, deși există mai multe zone pe care constănțenii le-au transformat în focare de infecție, nu există, oficial, nicio groapă de gunoi neconformă. Motiv pentru care nu există nici termen pentru curățarea respectivelor zone, a afirmat Vasile Petro. Nici măcar pentru curățarea terenului de la marginea zonei industriale, cunoscut de constănțeni drept groapa de gunoi. "Terenul de lângă biobază a devenit parcă un monument de gunoi al tuturor timpurilor. Este acolo de dinainte de 1990 și nu știu dacă vom reuși să îl curățăm curând. În acea zonă este interzisă depozitarea gunoaielor, dar se aruncă materiale de construcție, resturi menajere. Oamenii au tot dus acolo, nu au fost dezvățați", a declarat șeful Gărzii de Mediu.
Inspectorii de mediu au primit sesizări cu privire la zona respectivă, dar acestea au rămas fără soluționare. "Au fost sesizări, în urmă cu aproximativ trei - patru ani, din partea unor cetățeni care au terenuri în vecinătate. Primăria Constanța trebuie să ia măsuri, dar cheltuielile sunt ridicate", a adăugat Vasile Petro.
Gunoaiele - sursă de îngrășământ
Pe de altă parte, șeful Gărzii de Mediu nu consideră ca fiind stringentă curățarea zonei, cât educarea oamenilor de a nu mai arunca gunoaiele în zona respectivă. Pentru a curăța terenurile de resturile de gunoaie este nevoie de fonduri, pe care, spune Petro, primăria nu le are. "Eu, ca cetățean, nu aș dori ca banii să fie folosiți pentru fluturarea gunoiului, ci mai degrabă pentru probleme mai stringente, precum asigurarea iluminatului public", a dat exemplu acesta.
Nici nu ar fi nevoie de curățare, a adăugat șeful inspectorilor de mediu. Explicația este simplă: "Dacă nu se mai depozitează, gunoaiele care sunt în zonă pot deveni sursă de îngrășământ natural". Ne întrebăm însă, în ce măsură vor deveni îngrășământ PET-urile, cutiile de computer sau materialele de construcție? Iar gropa de gunoi "monument" de la marginea Constanței, și nu numai, este plină de așa ceva.