"Este surdo-mut din naștere și a ajuns ca la bătrânețe să nu-i fie recunoscută boala!"

Sunt persoane surdo-mute, imobilizate la pat sau care și-au pierdut vederea încă din copilărie. Ar trebui, după judecata noastră, a semenilor, să fie încadrate într-un grad de handicap și să primească indemnizație sau însoțitor. Normele legale îi judecă, însă, altfel: după actele medicale prin care își pot dovedi dizabilitatea și mai ales, de când o au! Dacă au pierdut actele sau nu le-au avut niciodată, își pot lua adio de la ajutorul acordat de stat.
În primăvara anului trecut, Ministerul Muncii a luat la puricat toate dosarele cu ajutoare sociale și indemnizații de handicap; s-a recurs la această măsură pentru că, în ultimii ani, au tot fost semnalate fraude, cazuri de persoane care primeau indemnizație de nevăzător deși conduceau mașina sau care primeau ajutor social deși aveau limuzina la poartă. Pentru că verificările au scos la iveală numeroase nereguli, ministerul de resort a dispus reevaluarea a zeci de mii de dosare, la nivel național. Reeva-luarea a însemnat, pentru mulți, retragerea ajutorului sau a indemni-zației de handicap. S-a procedat astfel chiar și în cazul celor care le primeau pe drept, dacă nu mai dețin documentele medicale prin care să-și dovedească starea de sănătate.

Bătrânețe chinuită
Este cazul lui Vasile Monea, un constănțean de 65 de ani, surdo-mut, căruia i s-a recunoscut toată viața handicapul, iar acum, la bătrânețe, i-a fost retras ajutorul de la stat. "Bătrânul are surditate congenitală, ereditară, și mama și sora lui suferind de aceeași afecțiune. A avut gradul II de handicap încă din copilărie. Familia a trăit la țară, nu l-au dat la o școală specială de surdo-muți, ci a făcut școala în sat. A urmat apoi un centru profesional, iar în armată nu a fost primit, fiind declarat inapt, dar fără să se specifice pe livret din ce motive. În 2000, când a ieșit la pensie, cu actele cu care ne-am prezentat, i-au confirmat gradul II de handicap. La fel la evaluarea anuală, până în 2004, când i-a fost emis un certificat permanent", ne-a spus Marcela Vlad, singurul interpret pentru surdo-muți din Constanța.
Anul trecut însă, dosarul bătrânului s-a numărat printre cele supuse reevaluării. "I s-a cerut un act medical dinainte de împlinirea vârstei de 26 de ani, prin care să se ateste că are surditate congenitală, dar nu are un astfel de document. Nici măcar spitalul nu mai are, căci nu ține arhiva decât zece ani. Livretul militar nu i-a fost luat în considerare, pentru că nu scria și din ce cauză era inapt. La surdo-muți le mai acceptă actele de la școlile speciale. Nu a avut însă pentru că nu a urmat o astfel de școa-lă", a adăugat interpretul. Consecința: "Serviciul de evaluare a concluzionat că nu se mai încadrează în niciun grad de handicap, pentru că nu am găsit pe nicăieri acte. A ajuns, după o viață întreagă în care i-a fost recu-noscută dizabilitatea, ca la bătrânețe să nu mai primească indemnizația de 234 de lei, de care are nevoie", a mai arătat Marcela Vlad.
Femeia, care îi ajută pe bătrânii surdo-muți în relația cu autoritățile, este convinsă că vor mai fi astfel de cazuri. "Vor mai apărea, pentru că sunt mulți bătrâni care nu au făcut nici măcar patru clase și care nu mai au actele medicale din copilărie. Cine se gândește, la bătrânețe, să păstreze documentele medicale din copilărie?", ne-a mai declarat interpretul.

Explicația oferită de reprezentanții statului
Ștefan Tudose, directorul adjunct al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), a declarat pentru "Cuget Liber" că aceste situații sunt urmarea modificării legislației. "Sunt persoane care au fost încadrate în gradele de handicap în funcție de criteriile din normele legale din 2002, dar în 2008 au apărut noi criterii medico-psiho-sociale. Astfel că, atât acțiunea de control dispusă anul trecut, cât și reevaluarea au ținut cont de ordinul din 2008. Iar unele persoane nu se mai încadrează în gradele de handicap. De exemplu, în cazul persoanelor cu tulburări de auz, trebuie să se facă dovada că boala a debutat înaintea vârstei de 26 de ani", a afirmat reprezentantul DGASPC.