"Ne-au umilit! Ne-au dat afară din spital cu șase luni înainte de pensie!"

La închiderea Bazei de Balneo-fizioterapie de la primul etaj al Policlinicii 2, personalul medical a fost trimis acasă. Oamenii au fost disponibilizați, deși unii mai aveau doar câteva luni până la încheierea carierei și ieșirea la pensie.

25 de ani. Atât a funcționat Baza de Balneo-fizioterapie. Condițiile oferite nu erau strălucite: aparatura era veche, dar întreținută după posibilități (ale angajaților, nu ale spitalului!), mobilierul era uzat, iar un var ar fi fost binevenit. Cu toate lipsurile, pacienții veneau cu sutele, zi de zi, din întreg județul. Și erau mulțumiți, căci știau că se aflau pe mâini bune. Cadrele medicale erau dedicate, zâmbitoare și cu o vorbă bună.
Conducerea Spitalului Județean a decis însă închiderea bazei. S-a spus că nu mai poate fi reînnoit contractul cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, că nu mai sunt bani pentru a-i susține activitatea. În viziunea șefilor unității sanitare, singura soluție a fost să pună lacătul pe ușă și să trimită personalul acasă. În septem-brie 2010, 3 medici, 13 asistente medicale, 4 băieșițe (n.r. - angajat care servește la baia publică) și 5 masori au fost trimiși în șomaj. Aceeași soartă au avut-o toți, fără să conteze că mulți dintre ei lucrau de ani buni în secție, o parte chiar de la deschi-derea ei, în 1985. Așa au ajuns angajați care mai aveau puțin până la pensionare să fie șomeri.

Prezentă și la înființarea, și la închiderea bazei
Veronica Hudescu este una dintre persoanele care au lucrat în bază încă de la înființare. Își aduce aminte cât de greu a fost la început, cum s-a zbătut dr. Ioana Ureche pentru a obține aparatura. Acum, când este aproape de pensionare, face naveta la Sanatoriul Techirghiol, unde a fost angajată temporar. Iar o parte din pacienți au urmat-o.
"Eu am fost acolo încă din 1985. Am început în două cămăruțe, la etajul al treilea. Baza mare era încă în lucru. Erau zile, vara, când aveam și 250 de pacienți pe zi. Pensionarii, săracii, nu-și puteau permite să meargă în cabinetele particulare, să plătească trata-mentele, așa că așteptau, la noi, cu orele. Dar nu plecam niciodată până nu își făceau terapia toți pacienții, chiar dacă ne apuca 9 sau 10 seara. Noi am propus diverse soluții pentru a fi menținută baza, pentru că mai puțin costă tratarea unui pacient într-o secție ambulatorie de fizioterapie, decât în spital. Dar nu s-a vrut.
Acum, când mai am patru ani până la pensionare, fac naveta la Techirghiol, pentru un salariu de opt milioane, din care aproape 250 lei dau pe abonamente. Dar pacienții încă mă caută, și la fel și pe colegele mele. Doi pacienți chiar m-au căutat la Techirghiol. Am pus suflet în această secție, și uite cum s-a terminat", a afirmat Veronica Hudescu, pentru "Cuget Liber.

De la Ordinul Meritul Sanitar, la concediere
Doina Militaru mai avea șase luni până la pensionare, când a fost dată în șomaj. Cu lacrimi în ochi, ne spune că și-a dedicat viața pro-fesiei. A fost formată lângă "medicii de modă veche", iar pacientul a fost întotdeauna pe primul loc. Chiar și când era bolnavă, era în picioare, făcând altora tratamentul de care aveau nevoie.
"Am fost formată la Eforie Sud, lângă medici de modă veche, care erau dedicați, nu se uitau la buzunar, ci la pacient. Am venit în Baza de Fizioterapie în 1988. Colectivul era foarte bine pregătit, iar bolnaviii veneau pentru că respectam timpii de terapie, pentru că aveam o vorbă dulce", po-vestește, cu tristețe în glas, asistenta medicală. Acum, ajunsă la final de carieră, se simte batjocorită. "Conducerea spitalului a lucrat foarte urât. Au început totul în liniște, fără să ne informeze. Mai apărea câte o informație parcă aruncată în vânt, dar când întrebam, ni se spunea să stăm liniștite. Puteau să ne spună din timp. Până la 31 iunie, se putea ieși la pensie anticipat. Mă caută pacientele la telefon, mă întreabă unde mă pot găsi. Ce le spun, că după 37 de ani de muncă, sunt șomeră? De ce este aceasta răsplata mea? Am primit, în 1988, Ordinul Meritul Sanitar, pentru merite deosebite; când am primit distincția, aveam o pareză de sciatică, la o săptămână m-am operat. Nu a contat niciodată că eram bolnave sau nu, veneam la muncă", a continuat asistenta.

"Doare modul cum ne-au scos din sistem"
O soluție ar fi fost să fie mutată pe un alt post, în spital. Repre-zentanții unității sanitare au susținut însă că nu este posibil. "Chiar nu se putea să fiu mutată, pentru câteva luni, în locul uneia care este în concediu de maternitate sau plecată în străinătate? Eram patru asistente care aveam mai puțin de un an până la pensionare, iar restul până în patru ani. Chiar nu se putea găsi o soluție? Ne-au umilit! Doare modul cum ne-au scos din sistem!", ne-a declarat femeia.

"Pacienții ne rugau să insistăm"
Când au aflat care urmează să fie soarta bazei, dar și a lor, femeile nu au stat cu mâinile în sân. Au trimis adrese către autorități, către Consiliului Județean și Primăria Constanța. Au făcut inclusiv propuneri privind modalități prin care baza ar fi putut aduce profit. Răspunsul ... e lesne de ghicit, de vreme ce baza a fost închisă și dată în comodat. "Toate colegele am făcut un material și l-am trimis către autorități. A venit un medic, s-a uitat, dar nu s-a schimbat nimic. Nu am primit niciun răspuns, toată lumea era chitită pe desființare și privatizare. Dacă ați fi văzut, în ultima perioadă, cum veneau pacienții și ne rugau să insistăm, să trimitem adrese, pentru că ei nu mai au unde să meargă la trata-ment, pentru că nu-și permit să se interneze la Techirghiol sau să plece în stațiuni... Îți era mai mare mila. Iar noi eram într-o situație jenantă, tensionați, nu dormisem luni de zile pentru că ne gândeam că ne piedem locurile de muncă și lor, ce răspuns să le dăm? Îmi aduc aminte cum făceam chetă pentru a repara aparatura. Venea inginerul și puneam toate bani pentru a lua piesele necesare. E foarte greu acum, când știm cât am tras și unde s-a ajuns", ne-a spus Dorina Vaman, o altă asistentă.

Caută dreptatea în Justiție
Fostele angajate spun că reprezentanții Spitalului Județean nu au respectat Codul Muncii când le-au disponibilizat. "Jumătate dintre noi suntem întreținători de familii, iar Codul Muncii spune clar că nu putem fi disponibilizați. La fel, nu pot fi dați afară cei care au mai puțin de cinci ani până la pensie", au arătat asistentele. De aceea, o parte dintre ele s-au adresat, cu ajutorul Sindicatului Sanitas, instanței de judecată, pentru a li se face dreptate.