Medicii constănţeni au realizat o cardiostimulare la un pacient cu Covid-19. „I s-a oprit inima de vreo 3-4 ori”

Pacienta cu pricina a ajuns la unitatea medicală cu un puls foarte rar, de 25 de bătăi pe minut, situaţie care îi putea fi fatală femeii. Desigur, în mod normal, procedura în sine nu este una care ridică probleme, dar în condiţiile actuale, orice caz al unui bolnav pozitiv Covid-19 poate fi complicat. Cu toate acestea, cadrele medicale nu au stat pe gânduri, s-au echipat corespunzător, şi-au luat inima în dinţi şi au plecat în grabă în sala de operaţii pentru a salva viaţa unui alt seamăn.

Potrivit dr. Răzvan Maxim, intervenţia de care a avut nevoie femeia a fost riscantă şi greoaie. De ce? În primul rând, datorită riscurilor la care s-a expus personalul, fiind vorba de un pacient pozitiv, plus că ea fiind infectată cu noul coronavirus, îi putea îmbolnăvi pe toți cei din jur, motiv pentru care echipamentele purtate de medici au fost unele foarte grele. „Într-o astfel de situaţie, lucrăm sub control radiologic, deci plasarea sondelor de cardiostimulare se face cu raze X. În mod normal, eşti echipat cu un costum de plumb, care cântăreşte câteva kilograme, la care se adaugă celelalte echipamente de protecţie, halat steril, ochelari şi nu numai. În plus, la asemenea cazuri trebuie să stăm cu ventilaţie, instalaţia de aer condiţionat fiind pornită, dar dacă ne confruntăm cu un pacient pozitiv, nu se poate da drumul la instalaţie, întrucât aceasta poate crea aerosoli, ventilează, şi există riscul de a rămâne în acele filtre, pentru că nu este un aparat special. Şi atunci, pe lângă faptul că lucrăm cu plumbul şi echipamente, mai lucrăm şi pe căldură, dar totul a ieşit bine. Cert este că procedura nu putea fi temporizată, adică să tratăm întâi Covid-ul şi după ce se vindeca, să punem stimulatorul în inimă. Aceasta a fost o procedură de maximă urgenţă, mai ales că pacientul putea infecta şi alte persoane şi putea muri. În timpul procedurii, i s-a oprit inima de vreo 3-4 ori”, a declarat medicul, pentru „Cuget Liber”.

Despre ce tip de intervenţie este vorba? Practic, a precizat specialistul, sunt introduse în inimă două sonde, care au o lungime de peste 50 cm, care se fixează acolo, se înşurubează în inimă. Apoi, se face o incizie pe la umăr, adică se duc două cabluri electrice în zona respectivă, cu care bolnavul va trăi pentru tot restul vieţii, şi un generator de puls, care descarcă impulsurile acestea electrice, astfel încât după procedură să se normalizeze pulsul.

Deși totul s-a derulat în condiții de stres și emoții maxime, finalul a fost unul fericit pentru toată lumea. Între timp, femeia a scăpat și de Covid, se simte bine și i-au fost scoase deja firele de sutură.

Dr. Maxim a adăugat că afecţiunea cu care a ajuns la spital această femeie este des întâlnită şi sunt extrem de multe patologii, tulburări de conducere, cu tulburări de ritm, care au nevoie de implant, ca cel ce i-a fost montat ei, de stimulatoare.

În esență, dispozitivul implantat pe cord are două funcții importante: de a monitoriza permanent activitatea electrică a inimii și atunci când aceasta se diminuează să genereze impulsuri electrice care, ajunse la mușchiul inimii, să determine contracția acesteia.