Pericolul din borcanele cu murături din magazine. Conserve cu soluție de dezghețat drumurile

Este vremea pregătirilor de toamnă și unele gospodine încă mai păstrează obiceiurile de a pune murături de casă. Altele, preferă să le ia gata făcute, de la supermarket, mai ales că prețurile sunt, de multe ori, mai mici decât cele ale legumelor din piață, nemaipunând la socoteală și munca de acasă. Specialiștii Asociației Pro Consumatori ne avertizează însă că acest nou obicei ne-ar putea costa sănătatea. Multe din murăturile din magazine sunt periculoase pentru consum conținând substanțe chimice, prea multă sare, acid citric sau chiar soluție de dezghețare a drumurilor.

"Castraveți din India, murați în România, cu soluție de dezghețare a drumurilor, castraveți în oțet cu zaharină sodică și acesulfam de potasiu, castraveți în oțet cu acid ascorbic, riboflavină și nouă lingurițe de zahăr, gogoșari cu acid citric, ardei capia cu soluție de dezghețare a drumurilor și zaharină, sfeclă roșie cu arome și zaharină, pepene murat cu acid citric și ascorbic. Acestea se găsesc pe rafturile magazinelor din țara noastră. România, altădată regina conservelor de legume din Europa, în prezent, importă conserve de legume și materii prime pentru conserve, castraveți din India, de la mii de kilometri distanță. Folosirea aditivilor alimentari a devenit o practică obișnuită în industria alimentară. Consumatorii trebuie să evite alimentele cu aditivi, deoarece creează mari probleme de sănătate pe termen lung. Aceștia au numai un rol tehnologic, acoperă calitatea scăzută a ingredientelor principale, creând percepții false privind anumite caracteristici organoleptice, cum ar fi aspectul, prospețimea, culoarea, gustul și aroma", ne sfătuiește prof. univ. dr. Costel Stanciu, președintele APC România.

E-uri fără număr…

Experții APC au analizat conținutul a 20 de mărci de castraveți în oțet sau cu saramură, 11 mărci de ardei capia copți, în oțet, cinci mărci de gogoșari în oțet și alte 16 mărci de murături, precum gogonele în oțet, pepene murat, conopidă în oțet, salată asortată de legume în oțet, salată de sfeclă roșie în oțet, varză tocată murată, ciuperci murate. Ingredientele folosite nu au nicio treabă cu cele folosite odinioară de gospodine, pentru murături. Pe lângă apă, sare, zahăr, au fost identificați numeroși aditivi, precum E101 – riboflavină, E223 – metasulfit de sodiu, E224 – metabisulfit de potasiu, E270 – acid lactic, E300 – acid ascorbic, E330 – acid citric, E509 – clorură de calciu, E950 – acesulfam de potasiu, E954 – zaharină. Printre cele mai periculoase este acidul citric, care distruge smalțul dentar, afectează aparatul digestiv; clorura de calciu, care, dacă este acumulată în organism, determină o serie de reacții cum ar fi dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi și poate duce chiar la comă.

"Excesul de oțet regăsit în dieta noastră este asociat cu creșterea nivelului acidității, putând sta la originea declanșării nivelului acidității, putând sta la originea declanșării unor infecții gastrointestinale cu bacteria Helicobacter Pylori. Din nefericire, tocmai această infecție constituie cauza principală a apariției cancerului gastric. Studiile au evidențiat o creștere cu 50% a riscului de a căpăta cancerul gastric în urma consumului în exces a alimentelor murate în oțet. Trebuie să menționez că este o diferență semnificativă între alimentele fermentate în saramură și cele murate în oțet, cele regăsite în a doua categorie având un impact negativ asupra sănătății noastre, pentru că nu produc enzime digestive și probiotice, adică acele microorganisme care mențin integritatea florei intestinale. Totodată, nu putem uita că această zonă cuprinde 90% din celulele imunitare", precizează nutriționistul Dumitru Bălan.