Şantiere, shaormerii, bijuterii arhitectonice în paragină. Reportaj în Zona Peninsulară a Constanţei

2244

Articole de la același autor

Ca orice oraş european ce se doreşte a fi, Constanţa încearcă să conserve şi să dezvolte centrul vechi, dominat - conform tradiţiei - de siluetele impunătoare ale clădirilor istorice şi de terasele unde, localnici şi turişti, pot încerca produse din gastronomia autohtonă mai ales seara, pe un fundal sonor cafe concert. Cum se prezintă Zona Peninsulară, cum merg afacerile, care este trendul, ce spun turiştii (străini chiar) pe care i-am întâlnit, în reportajul realizat de echipa „Cuget Liber”.

Marţi, 9 mai, început de săptămână, miez de zi însorită, tocmai bună pentru o documentare pe teren, în Zona Peninsulară a Constanţei. Cum sezonul estival bate la uşă, marea majoritate a patronilor de restaurante, cârciumi, baruri şi cafenele îşi pregătesc cu atenţie unităţile, îşi dichisesc terasele cu floricele, faţadele, pentru ca totul să arate foarte bine, iar turiştii să dea buzna. 




Am pornit în raidul rapid dinspre statuia lui Anghel Saligny. Marele inginer român veghează mândru asupra portului Constanţa, ale cărui lucrări de construcţie şi modernizare le-a condus chiar el, la începutul anilor 1900. Îşi admiră opera în tăcere, savurează cântecul mării - era să scriu şi Vraja Mării, dar acum s-a transformat în The View! -, cu privirea tinzând către linia orizontului, dar cu spatele la continent. Oare nu i-o fi plăcând nici lui metamorfoza Zonei Peninsulare?

Începe să prindă contur Incubatorul de Afaceri

Urcând „la deal”, încep să apară primele şantiere, iar una dintre celebrele clădiri care aşteaptă să-şi schimbe hainele şi să aibă o soartă mai bună este Casa Manicatide.

Inclusă pe lista monumentelor istorice, clădirea are proprietar, în persoana lui Andrei Muntmark, directorul general al Monsson Trading, fiul lui Emanuel Muntmark, important dezvoltator de energie verde din România. Acesta se dovedeşte a fi un veritabil colecţionar de clădiri de patrimoniu, în proprietatea sa mai aflându-se Casa Albert Theiler, fostul Hotel Bulevard şi, de curând, Casa cu Lei.

Autorizaţia de construcţie a fost emisă de Primăria Constanţa în data de 10 martie 2022, constructorul este Orchid SRL, iar lucrările sunt planificate a fi încheiate pe 30 mai 2024.

În apropiere prinde contur Incubatorul de Afaceri Constanţa, de data aceasta beneficiar fiind parteneriatul dintre UAT municipiul Constanţa, Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, Zona Metropolitană Constanţa. Este un proiect a cărei valoare totală se ridică la suma de 14.028.656,56 lei, dintre care contribuţia Uniunii Europene este de 5.990.877,93 lei. La ora documentării, în spatele schelelor şi mash-urilor, se lucra în ritm alert, finalizarea proiectului fiind programată pentru data de 21 decembrie 2023. 




Mai facem câteva sute de paşi şi poposim pe platou, în Piaţa Ovidiu. Marele poet îşi „păstoreşte” gândurile, grijile, supărările exilului, dar şi… un şantier care parcă nu se mai încheie, o investiţie a SC Oro Invest SRL, care cel puţin îşi cere scuze constănţenilor şi turiştilor pentru disconfortul creat. Când vor intra lucrurile în normalitate, e greu de precizat un palier temporal.

Din acest punct şi până la Lupoaică, sunt multe şantiere în lucru, multe afaceri mai mici sau mai mari funcţionale, dar şi o multitudine de clădiri scoase la vânzare sau oferite spre închiriere.

„Zona a fost mult timp blocată, pe timpul administraţiei Mazăre, când nu se ştia exact cui aparţin aceste clădiri. Treptat, după ani buni prin tribunale, au fost retrocedate, cum necum s-a intrat în proprietate, iar noii proprietari fie au reamenajat clădirile pentru rezidenţă sau afaceri proprii, fie au închiriat, aşa cum este cazul meu. Am amenajat acest mic local, cu terasă, sperăm să avem un sezon estival cât mai bun. Însă noi funcţionăm tot anul, constănţenii sunt principalii noştri clienţi”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Paul M., reprezentant al unui local din Piaţa Ovidiu.

Zona a început să prindă contur, graţie investiţiilor făcute de micii antreprenori, dar să nu credeţi că aici lipsesc şantierele. Mario Peţu a obţinut de la Primăria Constanţa autorizaţia de construire nr. 1083/29.11.2022, pentru obiectivul Reparaţii capitale şi supraetajare cu 1 etaj + mansardă, termenul de execuţie al lucrărilor fiind de 24 de luni, până pe 7 ianuarie 2025. Proiectant general este BIA Şchiopuleţ Costel, iar constructor - Mihai Build Houses 2022 SRL. 




Constanţa văzută prin ochii unui turist german

Surprinzător, deşi sezonul estival încă nu a început, am întâlnit şi câţiva turişti străini. Pe Andreas, un tip trecut de 60 de ani, din Germania, l-am remarcat pe strada Arhiepiscopiei, făcând, din şaua bicicletei, poze Moscheii Carol I. L-am întrebat cum i se pare Constanţa, ce impresie i-a lăsat, dacă i-a plăcut şi dacă va mai reveni.

„Nu sunt pentru prima dată în România. Am fost de mai multe ori la Sibiu, la Cluj, la Braşov, iar la Constanţa este a doua oară şi cu siguranţă voi mai reveni. Mi-au plăcut în special oamenii, sunt primitori, iar la restaurant am mâncat chiar foarte bine şi foarte ieftin. În schimb, sunt câteva lucruri ciudate. Străzile arată foarte rău, inclusiv aici, în centrul vechi, unde se presupune că vin mulţi turişti. Eu folosesc bicicleta în acest tur şi de câteva ori am crezut că s-au rupt roţile, prin gropi. Apoi, am sesizat o asociere destul de nepotrivită, shaorma în poarta bisericii (n.r. - Geamia Hunchiar). Sunt foarte puţine indicatoare către obiectivele turistice şi destul de puţine informaţii sunt oferite turiştilor. 




Dar, impresia generală e ok, România este o destinaţie sigură, cu peisaje foarte frumoase”, a declarat turistul german.

Investitorii privaţi, mai iuţi decât administraţia locală

În privinţa tipurilor de afaceri derulate în Zona Peninsulară, aşa cum e şi firesc de altfel, majoritatea sunt incluse în sfera alimentaţiei publice: restaurante, terase, baruri (chiar şi de rockeri!), cafenele, pizzerii, shaormerii, aşa că nu trebuie să vă mire sau să vă deranjeze amalgamul de mirosuri venite din bucătăriile locale.

Există însă şi un distribuitor de electrocasnice de lux, altul de produse tip airsoft, sedii de partide politice şi chiar o reprezentanţă a unei companii de navigaţie de top, toate alături de instituţii publice, din domeniile educaţiei, agriculturii, apărării etc.

Aşadar, suficiente motive pentru a fi „foială” în peninsulă, agenţi economici motivaţi, dispuşi la investiţii şi care i-au întrecut cu mult în privinţa iniţiativei şi vitezei de lucru pe reprezentanţii administraţiei locale. Starea drumurilor publice o cunoaşte toată lumea, cratere s-au format deja, semn că materiale folosite au fost de proastă calitate, departe de cele întâlnite în centrele vechi ale oraşelor europene. Locurile de parcare sunt puţine şi scumpe, progrese vizibile fiind însă făcute la capitolul iluminat public.

Dar, asta e Constanţa noastră, cu bune şi cu rele! 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.6864 secunde