Sărbătoare creștină Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, protectorul cetății Bucureștilor

Creștinii ortodocși îl cinstesc sâmbătă, 27 octombrie, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, protectorul cetății Bucureștilor. Cuviosul Dimitrie cel Nou s-a născut în secolul al XIII-lea într-o familie săracă din satul Basarabov, situat pe râul Lom (sudul Dunării). Numelui său de botez și călugărie, Dimitrie, i s-au adăugat apelativele "Basarabov", de la satul natal, și "cel Nou", pentru a nu fi confundat cu Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Pentru a-și întreține frații mai mici, după moartea părinților, Dimitrie a devenit văcarul satului. Într-o zi, din neatenție, a strivit toți puii dintr-un cuib de pasăre aflat în iarba înaltă. Mâhnit de această întâmplare, a hotărât să își pedepsească piciorul vinovat, mergând desculț trei ani. După ce frații săi au început să-și poarte singuri de grijă, Dimitrie a îmbrățișat viața monahală într-o mănăstire din apropierea satului natal, unde și-a petrecut mulți ani. La bătrânețe, el s-a retras într-un schit făcut într-o peșteră, unde a început să-i vindece pe bolnavii și bătrânii care veneau să-i ceară ajutorul. După moartea sa, peste intrarea în peșteră, au căzut pietre, iar apa Lomului a inundat mormântul ascetului. Într-o noapte, cuviosul s-a arătat în vis unei fetițe demonizate căreia i-a spus că dacă părinții ei îi vor scoate moaștele din apă el o va vindeca. Dimineața, aceștia au căutat în locul indicat de fetiță, au găsit moaștele și le-au dus la biserică. De atunci, creștinii au început să se adune în pelerinaj. O tradiție locală menționează că domnitorul Țării Românești a încercat să aducă moaștele sfântului în Biserica Domnească din București. Carul în care au fost puse moaștele s-a oprit însă, iar boii nu au mai vrut să tragă decât în direcția satului Basarbov. În anul 1774, cu ajutorul material al lui Hagi Dimitrie, moaștele Cuviosului Dimitrie cel Nou au fost puse într-o raclă de argint și aduse în Biserica Mitropolitană din București. An de an, între 25 și 27 octombrie, racla este scoasă din biserică și așezată într-un baldachin, prilej cu care aici se adună aproximativ un milion de pelerini din țară.
Creștinii ortodocși îl cinstesc sâmbătă, 27 octombrie, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, protectorul cetății Bucureștilor. Cuviosul Dimitrie cel Nou s-a născut în secolul al XIII-lea într-o familie săracă din satul Basarabov, situat pe râul Lom (sudul Dunării). Numelui său de botez și călugărie, Dimitrie, i s-au adăugat apelativele "Basarabov", de la satul natal, și "cel Nou", pentru a nu fi confundat cu Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Pentru a-și întreține frații mai mici, după moartea părinților, Dimitrie a devenit văcarul satului. Într-o zi, din neatenție, a strivit toți puii dintr-un cuib de pasăre aflat în iarba înaltă. Mâhnit de această întâmplare, a hotărât să își pedepsească piciorul vinovat, mergând desculț trei ani. După ce frații săi au început să-și poarte singuri de grijă, Dimitrie a îmbrățișat viața monahală într-o mănăstire din apropierea satului natal, unde și-a petrecut mulți ani. La bătrânețe, el s-a retras într-un schit făcut într-o peșteră, unde a început să-i vindece pe bolnavii și bătrânii care veneau să-i ceară ajutorul. După moartea sa, peste intrarea în peșteră, au căzut pietre, iar apa Lomului a inundat mormântul ascetului. Într-o noapte, cuviosul s-a arătat în vis unei fetițe demonizate căreia i-a spus că dacă părinții ei îi vor scoate moaștele din apă el o va vindeca. Dimineața, aceștia au căutat în locul indicat de fetiță, au găsit moaștele și le-au dus la biserică. De atunci, creștinii au început să se adune în pelerinaj. O tradiție locală menționează că domnitorul Țării Românești a încercat să aducă moaștele sfântului în Biserica Domnească din București. Carul în care au fost puse moaștele s-a oprit însă, iar boii nu au mai vrut să tragă decât în direcția satului Basarbov. În anul 1774, cu ajutorul material al lui Hagi Dimitrie, moaștele Cuviosului Dimitrie cel Nou au fost puse într-o raclă de argint și aduse în Biserica Mitropolitană din București. An de an, între 25 și 27 octombrie, racla este scoasă din biserică și așezată într-un baldachin, prilej cu care aici se adună aproximativ un milion de pelerini din țară.