Frigul a ucis 183 de oameni în Europa Centrală și Balcani, iar România este cea mai afectată

Valul de frig siberian care a lovit Europa Centrală și Balcanii a provocat până în prezent cel puțin 183 de morți în regiune, unde numeroase localități rămân izolate din cauza zăpezii care, asociată cu gheața, îngreunează traficul terestru, maritim și aerian, transmite duminică EFE.



Cea mai afectată țară este România, unde numărul morților din cauza 'hipotermiei severe' a ajuns la 68, trei cazuri fiind înregistrate numai în ultimele 24 de ore. Autoritățile române vor menține până marți codul portocaliu pentru mai multe județe, scrie EFE.

În Serbia, numărul celor decedați se ridică la 20, iar 50.000 de oameni sunt izolați în zonele montane. Autoritățile transportă alimente și medicamente cu elicoptere și snowmobile, acolo unde accesul n u se poate face în alt mod.

În Muntenegru, autoritățile au declarat sâmbătă noaptea stare de urgență, după ce căderi masive de zăpadă au paralizat practic întreaga țară. În Podgorica, capitala cunoscută pentru clima sa caldă și unde ninsorile sunt rare, stratul de zăpadă atinge acum peste jumătate de metru. În Bosnia s-au înregistrat cel puțin 17 morți, iar în Muntenegru - 3.

Zece persoane au murit sâmbătă îngropate de o avalanșă în satul Reka din Kosovo, situat la sud de Pristina, ridicând la 13 numărul deceselor în acest teritoriu. Autoritățile din Albania intenționează să declarare starea de urgență ca urmare a faptului că sute de sate de munte sunt izolate, iar accesul cu elicoptere nu este posibil din cauza vântului puternic.

Ninsorile din ultimele ore au paralizat și vestul Croației. Situația este și mai gravă în regiunea Rijeka din cauza vânturilor puternice, cu rafale de până la 180 de kilometri la oră, care au provocat stricăciuni la acoperișurile mai multor clădiri și pagube la câteva zeci de autovehicule. La Sibenik, în regiunea adriatică, traficul rutier public și conexiunea maritimă cu insulele au fost suspendate, existând dificultăți și în alimentarea cu energie electrică, problemă care afectează și zona Zadar, unde circa 6.000 oameni nu au curent electric. Există întreruperi în furnizarea energiei electrice și pe insula Pag, alte 5.000 de persoane neavând electricitate în Podgorje, Gospic și Senj.

În Slovenia ningea duminică în toată țara și este de așteptat ca ninsoarea să continue până luni inclusiv.

În Ungaria, unde frigul intens a dus la moartea a cel puțin 24 de oameni, Serviciul de Meteorologie a anunțat pentru duminică cod galben de frig extrem în două regiuni ale țării, situate la frontiera cu Ucraina. Continua să ningă duminică și în sudul țării, unde în ultimele zile s-a depus un strat de peste 40 de centimetri de zăpadă. Pentru următoarele zile se așteaptă temperaturi de minus 15 grade Celsius. Pe de altă parte, autoritățile din Ungaria, unde navigația pe Dunăre este interzisă de joi noapte din cauza riscului pe care îl reprezintă gheața plutitoare, au trimis duminică patru spărgătoare de gheață pentru a ajuta autoritățile croate și sârbe în zone în care Dunărea a înghețat. Această cale fluvială importantă a Europei a înghețat și în mare parte a segmentului de fluviu de pe teritoriul Bulgariei, țară în care s-au înregistrat 23 de morți.

În Cehia și-au pierdut viața 21 de oameni, iar în Praga s-au înregistrat sâmbătă noaptea minus 21 de grade Celsius.

În Polonia, șase oameni au murit de frig numai în ultimele 24 de ore, numărul total al deceselor înregistrate în această țară din cauza frigului ridicându-se la 99. Patru persoane au murit în timpul nopții din cauza inhalării de monoxid de carbon emanat de aparate de încălzit. Deși temperaturile au mai crescut puțin în ultimele zile, în zonele muntoase din sud-estul țării se înregistrau duminică minus 25 de grade Celsius.

Însă cea mai gravă situație se înregistrează în centrul părții europene a Rusiei și în țara vecină Belarus, numărul total al deceselor din întreg spațiul sovietic depășind 250. În Moscova și în regiunile limitrofe s-au înregistrat duminică cele mai scăzute temperaturi, cărora li s-au asociat rafale puternice de vânt și căderi masive de zăpadă, fapt ce a obligat serviciile municipale să-și intensifice acțiunile de îndepărtare a zăpezii. Termometrele marcau duminică minus 25 de grade Celsius, în timp ce în regiunea Moscova temperaturile se situau sub 30 de grade Celsius.

Autoritățile au strâns în ultimele 24 de ore circa 100.000 de kilometri pătrați de zăpadă din Moscova, unde frigul se va menține până la începutul săptămânii viitoare. Potrivit ultimelor cifre oficiale, 110 adulți au murit în Rusia de la începutul anului din cauza hipotermiei, cifra neincluzând minorii. Efectivele Ministerului pentru Situații de Urgență cutreieră în fiecare sfârșit de săptămână străzile Moscovei în căutarea de persoane fără adăpost, care au cel mai mult de suferit din cauza frigului. Meteorologii au anunțat că, începând de luni, temperaturile vor crește semnificativ până miercuri, când se vor înregistra minus 10 grade Celsius.

Belarusul vecin este afectat de cea mai grea iarnă din ultimii 25 de ani, cu temperaturi de minus 30 de grade pe timpul nopții, inclusiv în capitala Minsk. Sute de persoane au fost internate cu degerături în spitalele bieloruse, unde medicii s-au văzut nevoiți să efectueze amputări. Autoritățile au anunțat că frigul a provocat moartea a patru persoane, ceea ce a atras critici din partea opoziției, care acuză guvernul că ascunde realitatea.

În Ucraina, unde s-au înregistrat temperaturi neobișnuit de scăzute, cifra celor decedați a ajuns la 112, potrivit unei declarații făcute vineri de ministrul pentru situații de urgență, Viktor Baloga. Peste jumătate dintre victime erau persoane fără adăpost și cerșetori, o treime și-au pierdut viața în propriile case, în unele cazuri din cauza lipsei unui sistem de încălzire. Baloga a explicat că cel mai mare număr de decese s-a înregistrat în regiunile orientale ale țării și în zonele limitrofe cu Rusia. Îndeosebi în Peninsula Crimeea, de la Marea Neagră, au murit 14 oameni în ultimele două săptămâni din cauza frigului și circa 200 de oameni au solicitat îngrijire medicală din aceleași motive.

Totodată, stratul gros de gheață continuă să îngreuneze navigația în strâmtoarea Kerch care separă Marea Neagră de Marea Azov. Numeroase vase au navigat în derivă ore la rând, în timp ce altele s-au văzut nevoite să se întoarcă în punctul din care plecaseră, pentru că reușeau să înainteze printre ghețuri. Consumul de gaz a crescut semnificativ în toată țara, ceea ce a produs probleme în furnizarea cu gaz rusesc către alte țări europene, în condițiile în care 80% din gazul din Rusia tranzitează teritoriul ucrainean în drumul său spre Europa.

În Georgia, temperaturile au scăzut la minus zece grade în timpul nopții, la Tbilisi. Autoritățile georgiene au anunțat că, dacă temperaturile vor continua să crească, școlile vor fi redeschise începând de luni. În Georgia și-au pierdut viața din cauza frigului două persoane.

Valul de frig pare să mai cedeze și în Armenia, care și-a redeschis aeroportul național, dar și în Azerbaidjan, care a înregistrat cele mai scăzute temperaturi din ultimul deceniu, fapt ce a provocat moartea a patru oameni și izolarea a numeroase sate. Dintre cele trei republici baltice, cea mai afectată este Lituania, care a înregistrat 23 de morți și unde se așteaptă noi căderi masive de zăpadă. În Letonia s-au înregistrat 10 morți, iar în Estonia o singură persoană și-a pierdut viața.

În schimb, vremea pare să se îndrepte în Europa occidentală, unde în Franța și Italia situația a revenit duminică încet-încet la normal. În Italia, vremea s-a ameliorat în mare parte din țară, după căderile importante de zăpadă din ultimele zile, chiar dacă continuă să existe regiuni izolate în zonele de centru și de sud ale țării. Peste 45 de oameni au murit în Italia din cauza frigului. Situația este încă dificilă în regiunile Abruzzo (centru-est) și Merche (sud-est), unde zăpada face imposibilă circulația în condiții normale. În capitală, autoritățile au efectuat controale la școli pentru a se asigura că de luni pot fi reluate cursurile. Ziua de duminică se anunța friguroasă și pentru cea mai mare parte a Franței, țară în care s-au înregistrat 14 morți. În mai multe departamente, în special în Corsica, s-au înregistrat temperaturi cuprinse între minus 8 și minus 16 grade Celsius. Institutul Météo France a anunțat că valul de frig va lua sfârșit, urmând ca săptămâna viitoare să fie marcată de o revenire la temperaturi pozitive.

De la nord la sud, germanii au profitat de week-end pentru a patina pe lacurile înghețate. Un milion de vizitatori și-au dat întâlnire la Hamburg (nord), pe râul Aussenalster, transformat în patinoar gigant. În Bavaria, în sud, termometrele continuau să afișeze o temperatură de minus 15, minus 20 de grade Celsius în noaptea de sâmbătă spre duminică. De la începutul valului de frig patru oameni și-au pierdut viața în Germania.

Și olandezii au ales să-și încalțe patinele. Potrivit federației naționale de patinaj, peste un milion de persoane au alunecat sâmbătă pe canalele și lacurile înghețate din Olanda, în special în nord. În Amsterdam, patinatorii au putut folosi canalele orașului pentru prima dată în 15 ani. Totuși, nu a fost suficient de frig pentru a permite sărbătorirea Elfstedentocht, popularul marș care face legătura între 11 localități din nordul Olandei, pe o distanță de circa 200 de kilometri.

În Belgia au fost doborâte toate recordurile: 14 zile consecutive cu temperaturi negative în Bruxelles. Belgia nu mai avusese parte de temperaturi atât de scăzute de 70 de ani. În ianuarie 1941, Belgia înregistrase 17 zile cu temperaturi sub 0 grade Celsius.

De la începutul lui februarie, circa 620 de oameni au murit din cauza frigului în întreaga Europă, incluzând și Rusia.