Campania pentru prezidențiale, în pauză publicitară

Blogul ăsta nu e la fel de "cool" cum este al lui Crin Antonescu, banner-ele cu Traian Băsescu ar fi trebuit să fie puse mai sus, gluma de la radio a fost răsuflată, a râs candidatul și… și… aaa, da, doar candidatul, iar la emisiunea "Ore vesele" sau "Ore triste" sau "fericite", whatever, un aspirant la mandatul de președinte a cântat fals, ca o cretă care zgârie geamul. Sigur, glumele din Senat sunt odioase, ai senzația că toți tinichigiii patriei râd la unison la bancuri proaste cu blonde bune, site-ul arde, babele se piaptănă. Luăm o scurtă pauză pentru publicitate.
Revenim! Cu puțin timp în urmă, un tren a sărit de pe șine în exclusivitate pentru Realitatea TV, elicopterul a zburat la fața locului, "toate forțele conspiră la realizarea dorințelor" noastre ca această campanie să ne scârbească până dincolo de granițele imaginației noastre limitate. Facem audiență din te miri ce, important e să naști conflictul tuturor împotriva tuturor, să curgă cu declarații, dezvăluiri jenante și tardive, să fie scoase, precum hainele puse la naftalină în cufărul cu zestre al bunicii, încă de pe vremea când era fată, dosarele "grele", dosarele cu "pac pac", grenade, teroriști, răpiri.
E clar, dacă un post TV sau altul va "decreta" că la prezidențialele din toamna asta va fi o "lovitură de stat" înseamnă că, realmente, va fi o lovitură de stat. Iar pentru întărirea ipotezei care va accentua paranoia din noi chema-vom în platou - cum adică în care, într-unul din cele o sută improvizate oriunde, ce întrebare e asta? - sorini roșca stănești, oameni cu laptop și foldere audio, analiști-politologi-comentatori al căror scop va fi, evident, acela de "a comenta". "Cum comentați, domnule X, declarația lui Y?". "Să nu uitați ce vreți să spuneți, pentru că îl avem chiar acum în legătură telefonică directă chiar pe Y", care Y dezminte tot, aruncă, și el, cu noroi, e o victimă, o biată victimă a sistemului din care face parte. Pauză publicitară.
Doamnelor și domnilor, gripa porcină a pus, între timp, stăpânire peste România. Doar sediile posturilor de televiziune sunt protejate, de parcă s-ar afla într-un clopot de sticlă. Sediile și invitații pentru că, nu-i așa, oricât de gravă ar fi situația, cineva tot trebuie să apară la TV să inducă panică, mai multă, și mai multă, și mai multă! "Ce spuneați, domnule X, vizavi de comentariul lui Y? De fapt, nici nu mai contează, nu mai avem timp, ce se întâmplă după căderea Guvernului, avem treburi mai importante, alte intrigi, alte bârfe, alte paradoxuri de promovat".
Care logică și care democrație? Ce-i aia fair play și ce înseamnă veridicitatea informației transmise atunci când "minți poporul cu televizorul", la propriu, povestindu-le oamenilor despre un eveniment la care chiar ei au luat parte, dar distorsionându-l, practicând minciuna prin omisiune?
Trebuie să precizez: acest text este un scurt rezumat al campaniei pentru prezidențiale. Revenim după o scurtă pauză publicitară, dar nu înainte de a vă ruga să nu uitați: dacă nu aveți nimic, absolut nimic de spus, vă așteptăm să comentați în direct. Garantăm audiență!