Iubiți-i!

Cum să-i înveți să fie buni într-o lume rea? Cum să-i înveți să iubească într-o lume plină de ură? Cum să-i înveți să fie cinstiți într-o lume coruptă? Cum să-i înveți să fie profesioniști într-o lume plină de impostori? Cum să-i înveți să prețuiască valorile spirituale într-o lume condusă de valoarea banului? Cum să-i înveți calea cea dreaptă când compromisul pândește la orice pas?
Sunt cele mai mari provocări care stau în fața părinților, și foarte mulți nu le fac față onorabil. Din păcate, toate calitățile de mai sus sunt considerate a fi slăbiciuni, într-o societate tot mai comparabilă cu o junglă. Din păcate, majoritatea părinților sunt nerăbdători să le ascută colții și ghearele propriilor progenituri pentru a le pregăti pentru viață, atunci când nu sunt mult prea ocupați ca să le poată oferi atenția pe care o merită. În combinație cu exemplele proaste pe care copiii le văd pretutindeni și cu nepăsarea celor mai mulți profesori, concentrați mai degrabă pe propria supraviețuire decât pe misiunea educativă, avem ca rezultat produse umane de o calitate inferioară.
"Armele" pe care părinții își imaginează că le pun în mâinile copiilor sfârșesc prin a se dovedi tot atâtea handicapuri, piedici în calea con-struirii unei existențe frumoase și semnificative. Ura, compromisul, oportunismul, veleitarismul, dragostea de bani sunt bolovani care atârnă de sufletul lor, le răpesc bucuria de a trăi și ne lasă să contemplăm acele ființe cu privirea goală, care se plictisesc mereu și nu știu ce pot face cu viața lor dincolo de micile conflicte sau plăceri de zi cu zi.
Dacă am medita mai mult asupra adevăratelor valori, am vedea limpede că bunătatea, toleranța, iubirea, cinstea, cunoștințele solide, un spirit viu și căutător, prețuirea vieții și abilitatea de a o înțelege sunt cele care dau adevărata putere și consistență oricărei ființe umane. Cu aceste "arme", copiii noștri vor putea ține piept oricăror bătălii. Poate nu vor acumula averi impresionante, poate nu vor deveni magnați sau supermodele, dar vor fi fericiți și împliniți.
Iar primul dar pe care putem să îl facem copiilor noștri, nu doar de 1 Iunie, ci într-un flux continuu, din prima oră a lor de viață până la ultima noastră suflare, este iubirea. Nu iubirea egoistă și înrobitoare, care îi împinge pe unii părinți să controleze total viețile urmașilor, ci iubirea care mângâie, care eliberează spiritul și găsește soluții pentru orice problemă de viață.