Burebista, în ochii specialiștilor în istorie

Potrivit lui Ionuț Druche, este vorba despre articolul "Dobrogea lui Burebista", apărut în volumul din 1977, care va putea fi citit în sălile de lectură ale bibliotecii, la momentul reluării activității cu documentele acesteia.

Întemeietor al statului geto-dac în jurul anului 70 î.Hr., Burebista a fost un lider politic de seamă, dar și un foarte bun strateg militar. El a trăit între anii 110 î.Hr. - 44 î.Hr., fiind asasinat în urma unei revolte de "partizanii pro-romani ai aristocrației daco-getice".

Dezvoltarea societății dacice, întărirea aristocrației tribale militare și transformarea ei în clasă politică, iar pe plan extern invaziile celților și amenințarea romanilor au constituit un mediu prielnic pentru Burebista, pentru unificarea tuturor triburilor dacice într-o entitate de tip statal. Unul dintre primele documente istorice care vorbesc de Burebista, ca stăpân al Dobrogei, datează de la mijlocul secolului I î.Hr. și este un decret onorific în cinstea lui Acornion din Dionysopolis. O altă campanie a lui Burebista din Dobrogea, care urmărea trecerea orașelor grecești sub protectoratul său a avut loc între anii 55-48 î.Hr.

"Scopul acestor acțiuni era și limitarea expansiunii Romei în această zonă. După ce amintește și de cetățile dunărene care au înflorit pe timpul lui Burebista, potrivit descoperirilor arheologice, istoricul Adrian Rădulescu încheie articolul cu următoarea concluzie: «Epopeea pontică a lui Burebista ia sfârșit în anul 44 î.Hr., când partizanii pro-romani ai aristocrației daco-getice îl asasinează. Din faptele sale, însă, conchidem că, la data când s-a produs bătălia de lângă Histria din 62/61 î.Hr., teritoriul Dobrogei făcea deja parte din regatul geto-dac. Ca să-și asigure avantaje economice și poziții strategice în această parte și ca să prevină atacuri romane, regele aplică planul integrării orașelor vest-pontice regatului său, stabilindu-și aici frontiera", a declarat specialistul.